pietricica turism

* 10 octombrie 1937 – S-a născut Gheorghe Blaga, la Ruseni – Borleşti (d. 30.04.2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar. A condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut, în satul lui I. I. Mironescu, în 40 de numere, şi în jurul căreia, inimosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. A colaborat la publicaţii din Neamţ („Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Neamţ” „Realitatea”) şi din ţară. Fundaţia “I.I. Mironescu”, înfiinţată de el, prin manifestările din această perioadă  a contribuit la revigorarea datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti din zonă, înfiinţând şi un festival anual de profil.

*  10 octombrie 1955 – S-a născut pictorul Dinu Huminiuc, la Strunga, Iaşi. După cursuri primare şi gimnaziale în satul natal, Liceul de Artă din Iaşi şi Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj (1977-1979), dpă care s-a stabilit la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi personale: Cluj, Alba Iulia (1977), Piatra-Neamţ (1985). Colective: Galeria Municipiului Bucureşti (1986), Piatra-Neamţ (1989-2010), Baia Mare, Bacău (1988), Franţa (1991). Moineşti, Iaşi (1997). A colaborat cu poetul Emil Nicolae la realizarea unei trilogii bibliofile. A publicat grafică în revistele: “Antiteze”, “Panteon”, “Conta” (Piatra-Neamţ) şi “Poesis” (Satu Mare). Multiple premii la Suceava, Bacău, Piatra-Neamţ.

* 11 octombrie 1926 – S-a născut Lucia Roic, în comuna Vijniţa, Bucovina de Nord, prim-solistă a operei bucureştene. Părinţii ei s-au mutat în Piatra Neamţ în 1929, astfel că viitoarea cântăreaţă face şcoala primară (nr. 2) la Piatra Neamţ şi Liceul teoretic de fete, apoi Academia Regală de Muzică Bucureşti. A susţinut concerte pe marile scene lirice ale lumii în multe ţări europene. După mutarea la Munchen, în 1996, a întrerupt activitatea artistică.

* 13 octombrie 1843 – S-a născut Ştefan G. Vârgolici, la Borleşti (d. 29.07.1897, Iaşi). A frecventat Şcoala Domnească din Piatra-Neamţ, apoi, la Iaşi, gimnaziul, liceul şi Facultatea de Litere a Academiei Mihăilene. Obţinând o bursă, împreună cu George Panu şi Alexandru Lambrior, pleacă la Paris, apoi la Madrid, unde va studia limba şi literatura spaniolă. Îşi va întregi bagajul cultural clasic, la Berlin, studiind literatura germană. Mai întâi, profesor la Bârla, iar din 1875, la Universitatea ieşeană. Colaborator la „Convorbiri literare”. Primul care face cunoscut folclorul iberic în România şi care traduce „Don Quijote”, de Cervantes. Poeziile de început sunt influenţate de Dimitrie Bolintineanu şi Vasile Alecsandri. Coproprietar al „Curierului de Iaşi”, unde a colaborat cu articole polemice, din însărcinarea Societăţii „Junimea” al cărui membru a fost din 1871. Membru corespondent al Academiei (1887).

* 13 octombrie 1858 – S-a născut Take Ionescu (ortografiat și Tache Ionescu, pe numele adevărat Dumitru Ionescu, d. 21 iunie 1922, Roma). A fost politician și prim-ministru al României, unul dintre marii oratori români, de profesie avocat. A fost Ministru de Externe între 1917 şi 1918 şi între 1920 şi 1922, favorizând intrarea României în primul război mondial, împotriva Germaniei. La sfârșitul războiului, Take Ionescu a fost Șeful Comitetului Național la Conferința de Pace de la Paris, ce a încheiat primul război mondial. La 18 decembrie 1921 devine prim-ministru, însă doar pentru o lună. Moare în capitala Italiei de febră tifoidă.

* 13 octombrie 1953 – S-a născut la Botoşani, poetul Gellu Dorian, unul din iniţiatorii  cercului literar “Grupul de la Durău” şi al revistei “Caietele de la Durău”. Este redactor şef al revistei de cultură „Hyperion – Caiete botoşănene“, redactor şef şi consilier editorial al Editurii „Axa“ Botoşani, preşedinte al Fundaţiei Culturale „Hyperion”, director de programe al Societăţii Culturale „Dacia Revival International“ New York, membru în colegiile de redacţie ale revistelor: „Covorbiri literare”, „Poezia”, iniţiatorul colecţiei de poezie „La steaua – Poeţi optzecişti”, Editura „Axa” Botoşani şi al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, acordat în fiecare an, la 15 ianuarie la Botoşani, începând din anul 1991.

* 13 octombrie 1900 – S-a născut Virgil I. Iancovici, la Roman (d. 1979, Bucureşti). După şcoala primară în oraşul natal, la Iaşi: gimnaziul, liceul şi Facultatea de Ştiinţe la Universitatea ieşeană. Doctoratul, la Iaşi (1929), specializare la Viena. Universitar la Iaşi (1923.1948), la Bucureşti (1948-1970). Profesor emerit, membru corespondent (1936) şi titular (1946) al Academiei de Ştiinţe din România, membru corespondent al Academiei (1963). Numeroase studii publicate în diverse reviste de specialitate. Cărţi: „Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi”, 1969; „Geologia Munţilor Apuseni”, 1976.

mrejeriu

* 14 octombrie 1945 – A murit, la Mizil, Leon Mrejeriu,  institutor, folclorist, autor de manuale şcolare (n. 10 februarie 1879, la Cotârgaşi, comuna Broşteni, judeţul Neamţ).

* 14 octombrie 1853 – S-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu.

dragos vitencu

* 15 octombrie 1908 – S-a născut Dragoş Vitencu, la Cernăuţi (d. Bucureşti,1984), „poet al unei singure cărţi, Caiet de duminică, 1943”, cum îl numea în „Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean” Ion Drăguşanul. A făcut parte din Societatea Academică „Junimea”, continuatoarea „Arboroasei” (înfiinţată de Ciprian Porumbescu). Debutează cu poezii (1926) în „Junimea literară” condusă de prof. univ. dr. I. Nistor. Colaborează la: „Făt-Frumos” (director Leca Moraru), la Floarea Soarelui (B., Condusă de I. I. Toruţiu). În 1939, se refugiază la Piatra-Neamţ. Se reîntoarce la Cernăuţi, în 1942, unde va deveni membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucovina şi secretar de redacţie al revistei „Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură, până în 1944, când se stabileşte definitiv la Piatra-Neamţ, unde va profesa avocatura, iar soţia sa, Oltea Vitencu (n. Iliuţ, originară din Vatra Dornei), va funcţiona ca profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş”. A fost condamnat şi a executat 5 ani de puşcărie (19.03.1953-19.03.1958), acuzat de politică legionară. La Piatra-Neamţ a scris „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu” (Ed. „Muzicală”, B., 1974). Alte cărţi: „Cernăuţiul meu” (Ed. Accent Print), 2008, ediţie îngrijită de Aura Brădăţan; „Permanenţe româneşti, la Miazănopate şi la Răsărit”, Ed. Vremea, 2001; A murit la Bucureşti, la 28 iunie 1981.

* 15 octombrie 1948 – S-a născut Maria Bucureşteanu, la Tazlău. După absolvirea Liceului din Buhuşi, a urmat Facultatea de Chimie a Universităţii din Iaşi/promoţia 1971). Dr. în chimie (1995). Cercetător chimist la Staţiunea „Stejarul” din Pângăraţi din 1976. Autoare a peste 70 de lucrări ştiinţifice.

simona chintila

* 15 octombrie 1928 – S-a născut Simona Chintilă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ. Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu”, Secţia Artă Monumentală Restaurare. Premiul II la Festivalul Tineretului de la Moscova (1957) Premiul special al Juriului la Bienala de la Sao Paulo (1963) Premiul „Lascăr Vorel” (1997).

* 16 octombrie 1875 – S-a născut Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25.09.1922, Piatra-Neamţ). Fiu de învăţător. Studiile: în satul natal, la Fălticeni şi la Liceul Naţional din Iaşi, apoi Facultatea de Ştiinţele Naturii. A fost profesor la Iaşi, Fălticeni, Piatra-Neamţ, la Liceul „Petru Rareş”, şi director, unde a înfiinţat Internatzul Fiilor de Săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Scrieri: „Contribuţie la flora lichenologică a României” (1904); „Contribuţie la flora stepelor din România” (1906); „Contribuţie la flora phancrogamelor din România” (1907), precum şi multe publicate în revistele: „V. Adamachi”, Buletinul de Ştiinţe al Academiei Române; Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Chipul să a fost realizat de Mihai Onofrei în basorelieful din faţa Liceului „Petru Rareş”, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre.

* 16 octombrie 1955 – S-a născut Gabriela Livescu, la Roman. Cursurile primare la Roman şi Piatra-Neamţ, unde a urmat Liceul „Calistrat Hogaş”, unde a avut dascăli pe Eugenia Livezeanu şi Emil Leahu, care i-au insuflat dragostea pentru poezie. Absolventă a Facultăţii de Drept din Iaşi, promoţia 1979. A debutat literar în culegerea „Excelsior” (1974), prefaţată de Ştefan Augustin Doinaş. Premiul special al juriului (preşedinte Laurenţiu Ulici) la Concursul „Mihail Sadoveanu”. Colaborări la revistele: „Moldova”, „Luceafărul”, „Asachi”, „Credinţa Neamului”.  A publicat volumele: „Amo, ergo sum” şi Eternul acum”.