* interviu cu Anghel Mihai Petre, șeful Cavalerilor Vinului – Legatul Iași
Anghel Mihai Petre este reprezentant al Ordinului European al Cavalerilor Vinului şi organizatorul Legatului Iaşi. La sfârșitul săptămânii trecute, a fost înființat un Scaun Cavaleresc și la Târgu Neamț, ocazie cu care au fost cooptaţi noi membri ai „Ordo Equestris Vini Europae”.
– Cine sunt de fapt Cavalerii Vinului?
– Sunt niște iubitori ai vinului și totodată niște prieteni, care vor să socializeze pe acest domeniu destul de important și anume partea de horticultură. Scopul nostru este acela că ne-am cunoscut, socializăm și mergem pe tradițiile culturale în domeniul vinului, în încurajarea turismului viticol, pe încurajarea cunoașterii și aprofundării unor metodologii tradiționale de fabricare a vinului și, de asemenea, participarea la festivaluri ale vinului, dar, în general, scopul principal este latura culturală a vinului.
– Ne puteți da o definiție a vinului?
– Vinul este un lichid destul de complex și chiar sunt unele voci care spun că ar fi complex ca și sângele. Vinul, dacă este făcut așa cum trebuie și dacă este băut așa cum trebuie, este benefic pentru organism. Cel mai bun vin este acela care îi place fiecăruia.
– De ce ați ales înființarea unui Scaun Cavaleresc la Târgu Neamţ?
– Legatul Iași este structurat pe Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cu cele șase județe. Aici la Târgu Neamț s-a creat un colectiv destul de inimos care încearcă să socializeze. Ca în orice organizație contează foarte mult oamenii. Ceea ce facem noi este o activitate neplătită. Am ales Târgu Neamț, pentru că sunt cei doi domni, Amihăesei și Cojocariu, oameni inimoși cărora le-au plăcut acest domeniu, au participat la multe din acțiunile noastre de degustare din Iași, la târguri ale vinurilor, la conferințe. Am încercat și văd că au reușit să creeze aici un colț al vinului pentru a duce mai departe tradiția în domeniul vinului.
– Cum poate ajunge cineva Cavaler al Vinului?
– Poate deveni Cavaler al Vinului orice iubitor al acestui domeniu, indiferent dacă este femeie sau bărbat, care participă la acțiunile noastre și îmbrățișează idealurile pe care le avem. Așteptăm și alți doritori să adere la acest ordin.
– În ce condiții se poate pierde calitatea de Cavaler al Vinului?
– Prin neparticiparea la activitățile noastre. Dacă nu se implică, dacă nu participă la activitățile noastre, dacă se mută din regiunea noastră, se poate pierde această calitate. În România, sunt aproximativ 250 de Cavaleri ai Vinului, iar anual numărul crește cu 60-70 de membri. Este un proiect aprobat de Consulatul României înființat în 2011, s-a constituit o comisie științifică în cadrul Ordinului nostru și care a încercat să facă o mică ierarhie a vinurilor în colaborare cu cramele. În acest sens, am realizat și vinul nostru, care se bea doar de către membrii Ordinului nostru. Banii proveniți din vânzarea vinului nostru sunt folosiți în ajutorarea a doi studenți de la Facultatea de Horticultură din București. Sper ca aceste activități să devină o obișnuință și să reprezinte în timp și o preocupare a cramelor.
– Știu românii să bea vin?
– Românii știu să bea vin, dar beau ce nu trebuie. Problema este că cramele au produs vinuri ținând cont de starea culturală a oamenilor. Multe sortimente de vin care se vând pe piața românească, n-ar trebui să se comercializeze. Sunt acele vinuri fermentate în sticle de plastic, intitulate „Vinul prințesei” și alte nume ciudate, care nu pot fi numite în nici un caz, vinuri. Plus că sunt și periculoase pentru sănătate, fiind un amestec de alcool cu apă și tot felul de coloranți. Apoi, mai sunt vinuri care au văzut foarte puțin strugure. Mai sunt și vinuri care nu respectă anumite indicații, dar în ultima perioadă se încearcă să se facă vinuri bune. Va mai dura 10 sau 20 de ani până când lumea se va obișnui să bea un vin bun. Deocamdată, există vinuri care se cer pe piață, din cauza oamenilor cu venituri mici, cu prețuri evident, mici. De aceea, noi cavalerii vinului, încercăm la toate degustările de vinuri să transmitem mai departe calitatea vinului prin viu grai, astfel încât oamenii să devină educați în a bea vin.
– Ne-am putea gândi la un Festival al Vinului, aici la Târgu Neamț?
– Sigur că se poate gândi. Depinde doar de comunitatea locală. Nu știu dacă știți, dar prin anii ’90 exista „Sărbătoarea Recoltei”, care din păcate, peste ani s-a transformat într-o bețivăneală, în care comercianții își pun grătarele și vinul de proastă calitate la vânzare. Trebuie gândit altfel un astfel de festival, cu o educare a oamenilor în ceea ce privește vinul, cu organizarea unor conferințe susținute de profesori de la facultățile de horticultură, cu degustări de vinuri și în care să se prezinte noutăți.
– Cu ce impresii veți pleca de la Târgu Neamț?
– Cu impresii deosebite pentru că Târgu Neamț este o zonă deosebită din punct de vedere turistic. O zonă care se dezvoltă în continuare și care trebuie să acorde o mare atenție în continuare atragerii turiștilor. Iar domeniul vinului poate fi o atracție turistică. Și nu e neapărat nevoie ca Târgu Neamț să fie o zonă viticolă, pentru că este în principal o zonă consumatoare de vin. Este o zonă deosebită și trebuie lucrat în continuare la așa ceva. Să ne gândim la Sighișoara, unde are loc acel Festival Medieval sau la Sibiu. Fiecare localitate încearcă să facă ceva, să-și redescopere tradițiile culturale, una din tradiții putând fi și cea a vinului.
Ciprian Traian STURZU
