Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” oferă şansa întâlnirii cu timpul, prin intermediul cărţilor şi publicaţiilor periodice de odinioară, fie consultându-le direct, la sediul instituţiei din Bd. Republicii, nr. 15, fie accesând site-ul www.bibgtkneamt.ro unde se regăsesc o parte din comorile ce alcătuiesc Fondul documentar „G. T. Kirileanu”. Astfel, la rubrica biblioteca digitală există un palier dedicat Fondului Kirileanu unde au fost încărcate, potrivit unor criterii de prioritate ce vizează, pe de o parte, gradul de solicitare ori cerinţele de protejare şi conservare, iar pe de altă parte, interesul pentru memoria culturală locală.
Aşadar, prin intermediul internetului, indiferent de loc şi de oră oricine poate „răsfoi” publicaţii ca „Albina Românească” (din anul 1841), „Anuarul Liceului de Băieţi «Petru Rareş»” (din perioada 1932 – 1942), „Apostolul” (din perioada 1934 – 1940), „Asachi” (din perioada 1881 – 1884), „Calendarul ostaşului” (din perioada 1937 – 1938), „Preocupări didactice” (din anul 1935), „Revista Societăţii Corpului Didactic din Judeţul Neamţ” (din anul 1897), „Şezătoarea” (din perioada 1892 – 1903), precum şi cărţi cum sunt „Ape minerale, locuri istorice, monastiri, staţiuni balneare şi climaterice din judeţul Neamţ” de Constantin D. Gheorghiu, „Călăuza judeţului Neamţ” de Constantin Matasă, „Cetatea Neamţu” de Nicolae Boerescu, „Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţu” de Josef Kaufman, „Din trecutul oraşului Piatra-Neamţ” de Dimitrie Hogea, „Episcopia Romanului” de Scarlat Porcescu, „Episcopul Melchisedec” de Constantin C. Diculescu, „Melchisedec” de Nicolau Gherontie, „Monografia Domeniului Bicaz” de Constantin Armăşescu, „Palatul Cnejilor” de Constantin Matasă, „Plutăria pe Bistriţa” de Mihail Anania, „Relaţiune statistică de starea scoleloru în Moldova” de George Radu Melidon.
Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii: „Digitizarea publicaţiilor, a cărţilor şi a documentelor din fondul care poartă numele fondatorului bibliotecii noastre este o preocupare constantă. În perioada următoare, vom oferi prin intermediul site-ului bibliotecii publicului larg, prin efortul compartimentului de specialitate, alte publicaţii locale din perioada interbelică, cât şi ziare şi reviste naţionale de impact, cum ar fi revista Gândirea sau ziarul Timpul, la care a lucrat o perioadă importantă Mihai Eminescu.” (N.S.)
