„Fostul judeţ Neamţ, era împărţit din punct de vede administrativ, la începutul secolului XX, în 5 plăşi sau circumscripţii şi anume: Muntele, Piatra, Bistriţa, Mijloc şi Cetatea Neamţ cu o populaţiune de 139.747 suflete şi 31.847 contribuabilii. Documentele de arhivă consemnează faptul că, în cele 54 de comune, în care starea materială a locuitorilor e înfloritoare mai cu seamă în regiunea muntoasă, unde locuitorii se ocupau cu plutăria şi lucru prin fabrici, funcţionau 49 de posturi, având fiecare cîte un jandarm sergent şef de post şi un jandarm caporal, fiind lipsă de 5 şefi de posturi. La nivelul judeţului Neamţ, Geandarmeria rurală (jandarmeria, n.n.) era formată dintr-o companie comandată de dl. căpitan Sandu Kiriak, aşa cum rezultă din „Expunerea situaţiunei judeţului Neamţ pe anul 1912”. Efectivul acesteia era format, în afară de comandant, de un jandarm sergent major secretar, un jandarm sergent furier la cancelarie, un caporal magazioner, 8 jandarmi sergenţi majori şefi de secţii, 49 jandarmi sergenţi şefi de posturi, 54 jandarmi caporali şi 8 brigadieri. În total, efectivul avea 122 persoane, fiind împărţit în 8 secţiuni cuprinzând fiecare câte un jandarm sergent major şef de secţie şi un jandarm brigadier, plus posturile amintite. Care erau greutăţile jandarmilor? Aşa cum rezultă din informaţiile arhivistice, posturilor de jandarmi, înfiinţate de 5 ani (1907, n.n.) nu li s-a dat aproape nimic mobiler, acel existent este înfiinţat de comunele rurale, deşi mobilierul posturilor de jandarmi după art. 38 din Legea jandarmeriei priveşte pe stat, fapt pentru care, ne spun documentele în continuare, ar trebui să ia urgente măsuri (statul, n.n.) pentru procurarea lui. Rolul jandarmilor rurali era de a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor şi execută în aceste unităţi administrative poliţia administrativă, poliţia judiciară şi preventivă în general. Paza de zi şi de noapte în majoritatea comunelor se făcea de către sergenţi angajaţi în acest scop, care din cauză că sunt plătiţi prost nu se găsesc oameni apţi pentru acest serviciu”. (Prof. Gheorghe RADU)
