Biografia prozatorului, publicistului şi traducătorului T. C. Stan (n. 1 februarie 1907, Târgu-Neamţ – m. 19 mai 1940, Bucureşti) conţine unele aspecte necunoscute ce se cuvin a fi elucidate cu promptitudine şi rigoare.

Debutul, ca prozator, nu e cel din revista Bilete de papagal, publicaţie condusă de Tudor Arghezi, ci, de fapt, s-a produs în revista Avântul din Piatra-Neamţ. Fiu al institutorului Constantin Stan, care a publicat excelente manuale şcolare în colaborare cu Mihail Sadoveanu şi George Topîrceanu, T.C. Stan s-a format, ca intelectual şi naratolog în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Este autorul a trei romane valoroase, Cei şapte fraţi siamezi (1934), Eu, Tina şi Adam (1935) şi Femeia de la miezul nopţii (1936), în colaborare cu Galia Faressova, cărţi care au fost receptate, cu obiectivitate, de E. Lovinescu, G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Al. Piru, Romulus Demetrescu, Nicolae Roşu şi, desigur, alţii. Numele său îl întâlnim, cu o oarecare ritmicitate, în paginile revistelor Azi, Bilete de papagal, Convorbiri literare, Viaţa literară, Reporter, Gândirea, România literară, Viaţa Românească, Radical, Excelsior, Vitrina literară, Credinţa, Omul liber şi în altele. În epistola ce se publică, aici, întâia oară, se evocă o posibilă întâlnire între T.C. Stan şi prozatorul Cezar Petrescu, membru în juriul concursului de proză Tekirghiol–Eforie, unde a participat şi autorul romanului Cei şapte fraţi siamezi, care s-a situat pe locul doi, primul loc fiind obţinut de Mircea Eliade cu romanul Maitreyi. Întâlnirea a avut loc, aşa cum a stabilit Cezar Petrescu, iar în anul 1934 lui T.C. Stan i se publică prima carte, Cei şapte fraţi siamezi, care s-a bucurat de un real succes de public şi de critică literară.

Sibiu, 26 aprilie [1]933 / Str[ada] Fileck, nr. 4 / (Fostă Grupa 6-7, Strada D. nr. 4)

Mult stimate domnule Petrescu,

Manuscrisul romanului meu l-am trimis chiar a patra zi de Paşti. Îmi închipui că citirea celor peste trei sute de pagini, cu multe ştersături şi adăogiri, este foarte obositoare. Ea va fi fiind şi mai obositoare în cazul când Cei 7 fraţi siamezi1 este un roman prost. Dar am trecut peste orişice asemenea scrupul, în clipa când am văzut că‑mi arătaţi interes. Consimţiţi şi d[umnea]v[oastră] că pentru un începător ca mine, rânduri binevoitoare de la maestrul Petrescu sunt un eveniment care-l face să-şi iasă din minţi de bucurie. De atunci şi până acuma sunt într-un continuu zbucium sufletesc. Deciziunea d[umnea]v[oastră] este pentru mine hotărâtoare.

Potrivit scrisorii ce mi-aţi trimis, voi fi în Braşov, duminică, 30 aprilie. Dacă în după amiaza acelei zile veţi găsi şi pentru mine ceasul acela pe care l-am visat atât, voi pleca din Braşov fericit. Vă rog, domnule Cezar Petrescu, să credeţi în recunoştinţa mea. Cu mii de mulţumiri, rămân al d[umnea]v[oastră], T.C. Stan

NOTE

* Originalul acestei epistole, necunoscute, se află la Biblioteca Academiei Române. . 1. Astfel era grafiat, iniţial, romanul lui T.C. Stan.

Nicolae SCURTU

Articolul precedentCELE MAI FRUMOASE POEZII ROMÂNEŞTI
Articolul următorArtă plastică LASCĂR VOREL – ARTISTUL (I)