Aşezat spre mijlocul Moldovei, pe valea Siretului, şi anume, la confluenţa acestuia cu Moldova, fostul ţinut Roman este prima unitate administrativă de acest gen atestată documentar în Moldova, fiind vorba de actul din 1408 septembrie 16, emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun, prin care acesta dăruieşte bisericii Sfintei Vineri din târgul Roman două sate: Lecouşouţii lui Bratul, cu moara care este la fântână şi altul peste Moldova, unde a fost Bratul. De asemeni dăruieşte Vadul de la Moldova care este mai jos de tîrgul Roman şi marginile din acest ţinut.
Fondul arhivistic care se referă la fostul judeţ Roman (denumire ce-a înlocuit ţinutul) conform Legii administrative a lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii de la 1859, din anul 1864 cuprinde numeroase informaţii referitoare la mişcarea populaţiei, probleme de administraţie, statistici agricole, şcolare, comerciale şi industriale, activităţi culturale etc. Cercetarea arhivelor cuprinse în fondurile colecţiilor arhivistice ca: Isprăvnicia ţinutului Roman, Prefectura judeţului Roman, Camera Agricolă a Judeţului Roman, Consilieratul Agricol judeţul Roman, Fondul familial Sturdza Miclăuşeni, fondurile şcolare şi cele ale primăriilor comunale, Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţului Roman, Tribunalul judeţului Roman, Legiunea de Jandarmi Roman, Poliţia Judeţului Roman, fondurile personale: Silviu Dragomir, Epifane Cozărescu, N. Steţcu şi altele, cuprinzând circa 1500 ml poliţă-raft arhivă, oferă posibilitatea cunoaşterii şi aprofundării unor aspecte ale vieţii economice, social-politice şi culturale referitoare la meleagurile romaşcane.
Astfel, documentele care se referă la problema agrară şi modul ei de rezolvare din a II-a jumătate a veacului al XIX-lea şi a secolului XX, cuprind informaţii deosebite referitoare la împroprietărirea clăcaşilor, a altor categorii de ţărani, prin reforma agrară din 1864 (prima reformă agrară din istoria românilor); împroprietărirea însurăţeilor; înfiinţarea unor noi aşezări rurale în judeţ; împroprietăririle dinanii 1921 şi 1945 ş.a.m.d. Deosebit de valoroase sunt şi informaţiile referitoare la participarea entuziastă a locuitorilor fostului judeţ Roman la actul Unirii din 1859, la Războiul de Independenţă din anii 1877-1878 (contribuţia materială şi jertfa de sânge), la Războiul de Întregire a neamului din anii 1916-1919 şi la actul Marii Uniri din 1918, contribuţia şi jertfele populaţiei în anii celui de Al II-lea Război Mondial.
Numeroase alte documente se referă la situaţiile privind întreprinderile din oraşul de reşedinţă, Roman, şi din judeţ: capacitatea de producţie, numărul de muncitori, dezvoltarea industrială. În ceea ce priveşte agricultura, întâlnim multe informaţii cu privire la situaţia culturilor şi a producţiei agricole, date despre creşterea vitelor, despre dezvoltarea pomiculturii şi a viticulturii, despre valorificarea produselor agricole locale pe piaţa internă şi externă. Alte documente oferă cercetătorului şi iubitorului de istorie, în general, probleme referitoare la: administraţia judeţului şi a comunelor, alegerile judeţene şi comunale, partidele politice, construirea şi întreţinerea căilor de comunicaţie, organizarea şi funcţionarea poştei, a reţelei telefonice şi telegrafice, problemele sănătăţii publice, activitatea culturală şi artistică desfăşurată de instituţiile de profil pe meleagurile unde s-a născut acum 100 de ani poeta Otilia Cazimir (Cotu Vameş), începuturile activităţii cinematografice, a presei locale şi a tiparului…
Aşadar, un bogat tezaur documentar romaşcan aflat în păstrare şi conservare în arhivele nemţene. (Prof. Gheorghe RADU)
