Daniel Corbu / „Rostirea postmodernă. Generaţia poetică ’80 în literatura română”

O carte de  absolută referinţă

Lucrarea semnată de Daniel Corbu, lucrare de doctorat la origini, este structurată la nivelul a trei mari capitole, precedate de o secvenţă intitulată Prolegomene la afirmarea, impunerea, creşterile şi descreşterile generaţiei poetice ’80, text care subliniază dimensiunile polemice ale acestei lucrări, ce îşi propune să releve existenţa unor valori paradigmatice viguroase pe întreg cuprinsul ţării.
Într-o manieră impetuoasă, autorul anunţă că va urmări, ca „într-o derulare de secvenţe filmice”, felul în care se impune noua generaţie, ca şi tehnicile poetice specifice (tehnicismul, incongruenţa, cupajul textual, parodia, livrescul, deriziunea), analizând poemul ca laborator hipertextual, asimilările avangardiste, precum şi poemul total şi postmodernismul parţial.
În primul capitol, Odiseea impunerii unei generaţii, este prezentat cadrul în care se formează generaţia în discuţie, şcolile teoretice, direcţiile noii mişcări poetice, modelele ontologice şi stilistice. Ideea centrală este că postmodernismul românesc se va situa de la bun început ca o reacţie faţă de un modernism obosit, căutând alte sonuri şi alte viziuni, acest fapt însemnând un adevărat act de ireverenţiozitate faţă de formule deja consacrate. E un capitol în care elemente de istorie literară se intersectează cu amănunte precise, de poetică şi cu manifestări ale unui spirit ludic-polemic, de care autorul nu vrea sau poate să se detaşeze, aşa configurându-se o originală marcă a lucrării de faţă.
Capitolul III, Generaţie şi valoare. Paradigmele poeziei optzeciste încearcă o sistematizare, spune autorul, a valorilor autentice, împărţind poeţii generaţiei 80 în şapte paradigme detectabile la nivelul marii paradigme optzeciste: I. Biografismul cinic. Mitologia derizoriului. Scenarişti şi antilirici, capitol care discută despre Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Ioan S. Pop, Emilian Galaicu-Păun, Magda Cârneci, Alexandru Muşina etc., II. Experimentul agresiv. Poezia ludicului şi a patosului livresc. Fantezişti, ironici şi parodici (Florin Iaru, Lucian Vasiliu, Octavian Soviany, Emil Hurezeanu, Aurel Dumitraşcu, Constantin Severin, Alexandru Pintescu etc., III. Neoxpresionismul ritualic. Sublimarea cotidianului. Exorcişti, meditativi şi metafizici (Ion Mureşan, Mariana Marin, Liviu Antonesei, Ion Tudor Iovian, George Vulturescu, Marta Petreu, Radu Petrescu, Traian Ştef), IV. Lirismul mirobolant. Poezia fastului apocaliptic. Teatrali şi parabolici (Matei Vişniec, Petru Romoşan, Nichita Danilov, Nicolae Sava), V. Vizionarismul mitic şi moral. Criticişti, abstracţionişti, epitalamici (Liviu Ioan Stoiciu, Gellu Dorian, Constantin Hrehor, Simona-Graţia Dima, Dumitru Chioaru, Cassian Maria Spiridon etc.), VI. Misticismul Erotic. Anarhişti şi teribilişti (Mihail Gălăţanu, Valeriu Stancu, Rodica Draghincescu, Gabriela Creţan, George Izbăşescu), VII. Tradiţionalismul reciclat. Imnologii, cosmologii şi sentimentalii camuflaţi (Dan David, Mircea Bârsilă, Ion Burnar, Alexandru-Cristian Miloş). Autorul tezei a investigat, după cum precizează el însuşi, un mare număr de poeţi (peste 400, realizând, în cele din urmă, 120 de portrete critice); cele şapte subcapitole corespunzând paradigmelor propuse operează cu un interesant sistem de notare-clasificare-plasare, pornind de la un titlu generic, cuprinzător şi memorabil, în maniera cultivată de George Călinescu, (exemplu, misticismul erotic), un al doilea titlu de identificare (anarhişti şi teribilişti) şi, în cele din urmă, un titlu care îl fixează pe un anume autor (ex., Valeriu Stancu. De la balistica lampadarului mărunt la liberul arbitru cu desuuri sexy). Textele cu intenţie de portret ce trimit la poeţii asumaţi de o anume paradigmă se caracterizează prin elemente formale şi de conţinut ce le trimit adesea spre istorie literară.

Constantin DRAM

1 COMENTARIU

  1. Domnule, m-ai suparat atat de tare, incat n-am putut citi textul pina la capat!
    Pai bine, mai, maestre ( probabil ii fi si doctor in litere, mai stii!?!), profesorii lu’ matale (ai din scoala elementara) nu te-au invatat sa pui ghilimele cind dai un citat dintr-o lucrare? Scrii asa otova; iei cuvintele in gura si le stropesti pe hirtie?
    Lasa-te de meseria asta , ca n-ai nici un dram de cultura elementara…

Comments are closed.