academia romana

Unul din marii oameni de seamă pe care i-a dat ţinuturile nemţene ştiinţei şi culturii române este marele botanist Ioan Grinţescu, membru titular al Academiei Române. Născut la 13 ianuarie 1874 la Broşteni, Neamţ, viitorul universitar a făcut studiile liceale la Liceul „Petru Rareş” (timp în care a lucrat practicant la Farmacia „Vorel”), apoi Şcoala Superioară de Farmacie din Bucureşti. Studiile şi le finalizează la Geneva, Elveţia, unde absolvă Facultatea de Ştiinţe naturale, în 1909. Devine doctor în botanică cu teza „Cercetări experimentale morfologiei şi fiziologiei algei Scenedesmus acutus”, sub conducerea savantului prof. dr. R. Chodat. Rezultatele cercetării ştiinţifice în domeniul botanii asupra culturilor pure de alge au fost elogios apreciate la Primul Congres Internaţional de Botanică de la Paris (1900). Este diplomat în farmacie al Universităţii din Geneva, asistent şi docent la Universitatea Helvetică, Facultatea de ştiinţe.

S-a căsătorit în 1906 cu Alice Rodrigue, dr. în ştiinţe, cu care are două fiice, Gabriela (n. 1907, la Geneva), licenţiată în ştiinţe naturale, profesoară în Bucureşti, şi Susana (n. 1909), doctor în antropologie, cercetătoare principală la Institutul de antropologie. Revine în ţară în anul 1911 şi funcţionează ca profesor de botanică la Şcoala Superioară de Agricultură de la Herestrău, apoi profesor de anatomie şi fiziologie vegetală la Universitatea „Dacia Superioară” din Cluj (din 1919), între anii 1924-1926 este decan al Facultăţii de Ştiinţe, iar din 1923 până în 1936 este şi profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice. Prin transfer, în anul 1936, revine la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti, ieşind la pensie în 1939.

Ioan Grinţescu a fost membru titular al Academiei Române (din 1948), membru al mai multor societăţi din ţară şi de peste hotare: Societatea naturaliştilor din România, Societatea de ştiinţe din Cluj, Societatea helvetică de ştiinţe ale naturii, Societatea Deutsche Botanische Geseltschauft Berlin, Societatea The International Faculty of Sciences Londra, numele său fiind amintit în tratate şi lucrări de specialitate.

A publicat numeroase articole, studii de cercetare şi cărţi şi a prelucrat în lucrarea documentară „Flora României” 54 de genuri din 15 familii. Tratatul său de „Botanică generală” a fost distins cu Premiul Academiei Române. Între alte apariţii editoriale semnate de el mai amintim: „Arobanchele parazite pe tutunurile din România” (1915), „La vie des plantes dans les Alpes” (1903), „Le probleme du Meleze dans les Carpathes roumanies” (1931), „La vegetation du mont Ceahlău” (1938) ş.a. (N. SAVA)