0:00

Panaite Donici, ministrul care oferea burse acum 150 de ani, ZCH NEWS - sursa ta de informații

În curtea bisericii din Valea Ursului îşi doarme somnul de veci, de acum 109 ani, unul din primii ingineri români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, boierul Panaite Donici. El, împreună cu alt boier, Dimitrie Drăghici (care are mormântul alături), a deţinut două dintre satele comunei Valea Ursului, Giurgeni şi Valea Ursului.

Panaite Donici (1825- 13 iulie 1905) a studiat la Academia Mihăileană din Iaşi şi s-a specializat la Paris, la Facultatea Tehnică. A fost inginer, deputat, ministru al agriculturii, comerţului şi lucrărilor publice şi comandantul primului batalion de geniu (1859-1868) sub domnitorul Carol I şi unul dintre principalii donatori ai Spitalului “Drăghici” din Vaslui. A ocupat funcţia de ministru al Lucrărilor Publice în urma demisiei lui Dumitru Brătianu, la 13 noiembrie 1867.

Chiar de la preluarea ministerului, a oferit burse pentru pregătirea a zece tineri în domeniul lucrărilor publice la “Școala de poduri, şosele şi mine”. De numele lui Panaite Donici se leagă și ridicarea bisericii cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh” (1888-1896) din localitatea Horia, a clădirii Liceului “Ion Ionescu de la Brad”, construirea căii ferate Roman-Iaşi şi a podurilor de la Giurgeni şi Horia, Roman.

De la Panaite Donici ne-au rămas scrierile: “Calendarul Bisericii din Răsărit în stil vechi şi în stil nou” (Craiova, 1898); “Cuvântul defunctului Panaite Donici la sfinţirea bisericii făcută de el în comuna Elisabeta, judeţul Roman (Roman, 1905); “Orientalischer Kirchencalender alten und nemen Stils” (Bucureşti, 1903); “Resume du Calendrier de l’eglise d’Orient en Viene et en nouveau style (Iaşi, 1899, „Etude sur la concordance des epactes aveac le ciel”(Iaşi, 1900). În semn de preţuire pentru Panait Donici, autorităţile locale de la Roman au denumit o stradă din oraş după numele omului politic. (N. SAVA)

Articolul precedentPremiul Nobel, râvnirile şi neliniştile scriitorilor români
Articolul următorCopiat în 1429 la Neamţ, Tetraevanghelul slavo-grec a ajuns la Biblioteca Bodley din Oxford.