0:00

Copiat în 1429 la Neamţ, Tetraevanghelul slavo-grec a ajuns la Biblioteca Bodley din Oxford., ZCH NEWS - sursa ta de informații

Până la răspândirea cărţilor pe calea tiparului, textele necesare cancelariei domneşti şi cultului religios erau multiplicate, de obicei, pe pergamente. La începutul secolului al XV-lea, domnia liniştită a lui Alexandru cel Bun este cunoscută ca o perioadă de înflorire şi consolidare a statului moldovenesc. Comerţul şi meşteşugurile se dezvoltă vizibil, cancelaria domnească şi-a mărit numărul diecilor şi grămăticilor, centrele religioase Roman, Rădăuţi şi Suceava, mănăstirile Probota, Humor, Bistriţa, Neamţ, Putna şi Moldoviţa, simt din plin sprijinul deosebit acordat de domn.

La mănăstiri se creează acum adevărate opere de artă. Între ele figurează şi manuscrisele caligrafiate şi decorate cu multă măiestrie, deosebit de preţuite şi astăzi. Cel mai cunoscut miniaturist, pictor şi caligraf moldovean a fost Gavriil Uric, care a trăit la Mănăstirea Neamţului în prima jumătate a veacului al XV-lea. El a copiat nenumărate texte, dintre care unele se mai păstrează până astăzi. Cel mai iscusit lucrat, prin decoraţiile care pun în lumină măiestria copistului de la Neamţ, este Tetraevanghelul slavo-grec, copiat în 1429, lucrare păstrată azi la biblioteca Bodley din Oxford. Frontispiciile, vignetele, motivele geometrice: linii drepte, romburi înlănţuite ca şi diversele motive florale exprimă rafinamentul maestrului, adâncul simţ al proporţiei şi sintezei. În picturile de la începutul fiecărei evanghelii apar, alături de motivele de influenţă bizantină, tra­diţiile moldoveneşti.

Gavriil Uric de la Neamţ a avut şi o seamă de ucenici: Casian, Ioanichie, Gher­vasie şi Teodor Mărişescul. La Putna, copiau texte, începând din anul întemeierii mănăstirii de către Ştefan cel Mare şi Sfânt, (1466) copiştii Nicodim, Chiriac şi Vasile. În 1473, Nicodim copie Tetraevanghelul, un manuscris deosebit de important pentru cultura veche, deoarece pe o pagină, votivă este pictat chipul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Acest portret este una din primele picturi laice din Moldova.

În timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, la Mănăstirea Putna copia texte Evloghie  multe din miniaturile acestuia se disting prin tendinţa de a îmbogăţi compoziţiile prin adăugarea mai multor personaje, iar la Mănăstirea Dragomirna decora Anastasia Crimca. Între manuscrisele caligrafiate la Neamţ, Putna şi Dragomirna există multe asemănări care dovedesc că în Moldova a existat o şcoală de caligrafie, miniatură şi pictură unitară în care, pe lângă somptuozitatea şi grandoarea artei bizantine, un loc de frunte l-au ocupat motivele izvodite de imaginaţia poporului nostru. Motivele florale, geometrice şi zoomorfe fixate pe manuscrise, covoare şi broderii, au armonie şi echilibru, dovedind o profundă înţelegere a artei şi o înaltă măiestrie de compoziţie. Putem spune, fără a greşi, că toate acestea fac parte din frumuseţea oamenilor care au alcătuit şi alcătuiesc naţia română. (Prof. Gheorghe RADU)

Articolul precedentPanaite Donici, ministrul care oferea burse acum 150 de ani
Articolul următorCeahlăul – Mladost 2-0 (1-0)