Unul din marii oameni politici pe care i-a dat ţării judeţul nostru este fără îndoială Vasile Morţun, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele trecute 95 de ani. A fost deputat şi senator, vicepreşedinte al Camerei Deptaţilor şi ministru de interne. S-a născut la 30 noiembrie 1860 la Roman într-o familie de oameni bogați, a urmat studii liceale la Institutul Academic din Iași, unde, în anul 1875, l-a avut profesor de limba germană pe Mihai Eminescu și apoi la Colegiul Sainte-Barbe din Paris.
A frecventat ulterior cursuri de artă dramatică la Paris și cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Bruxelles, activând în paralel ca gazetar și militant socialist. S-a întors în România în anul 1884 fără a avea vreo diplomă universitară, dar cu un renume de militant socialist, datorat faptului că se numărase printre fondatorii Cercului socialist român din Paris, care a editat revista “Dacia viitoare” (1883). Inițial s-a stabilit la București, dar s-a mutat la scurtă vreme în Iași, unde în 1885, a preluat direcția literară a “Contemporanului”.
De asemenea, a înființat și condus gazetele socialiste “Revista socială” (1884-1887), “Muncitorul” (1887-1888), “Ciocoiul” (1889), “Înainte” (1891). În anul 1887, opoziția conservatoare a organizat o manifestație ostilă Regelui Carol I, iar Vasile Morțun împreună cu toți socialiștii ieșeni au apelat la toți partizanii lor din mahalale (în special din Tătărași și Nicolina), în frunte cu studenții socialiști, organizând o contramanifestație și explicându-și această linie printr-un manifest. În anul 1888, Vasile G. Morțun a devenit primul deputat socialist în Parlamentul României, fiind reales și la alegerile următoare în Colegiul al II-lea Roman (1891, 1895).
În calitate de deputat socialist, el a susținut prin mesajele sale propunerea privind votul universal. Încă din anul 1895, conduce “gruparea generoșilor” care a început să militeze pentru trecerea la Partidul Național Liberal, dându-și seama că prin Partidul Socialist nu-și poate rezolva revendicările. Ca urmare a acestei mutări, Morțun a ajuns să îndeplinească cele mai înalte demnități și funcții ale statului. În anul 1901 este ales ca deputat de Roman, la Colegiul al II-lea, devenind în 1902 vicepreședinte al Camerei Deputaților. Până la sfârșitul vieții va fi ales ca deputat și senator. În perioada 12 martie 1907-28 decembrie 1910, a îndeplinit funcția de ministru al Lucrărilor Publice, realizând în această calitate reforma legii drumurilor, reorganizarea căilor ferate, îmbunătățirea navigației fluviale și maritime.
În calitate de liberal, el a făcut începând din 1912 demersuri pentru a aduce în rândurile Partidului Liberal muncitorii industriali, initiațivă ce a dat bune roade. În anul 1913, omul politic V.G. Morțun s-a înrolat ca voluntar în Regimentul 14 de la Roman și a participat la Campania Armatei Române din Bulgaria în timpul Războiului Balcanic. A fost avansat pe câmpul de luptă la gradul de sergent de către Regele Carol I. În perioada 4 ianuarie 1914-10 decembrie 1916, Vasile G. Morțun a îndeplinit funcția de ministru de Interne. În această calitate, a participat la Consiliile de Coroană din 21 iulie 1914 (când s-a declarat neutralitatea României) și 14 august 1916 (când România a declarat război Puterilor Centrale).
În anul 1916, a fost ales președinte al Camerei Deputaților, care se refugiase la Iași împreună cu regele Ferdinand și guvernul. El a prezidat Adunarea Constituantă care a realizat cele două reforme pentru care a lucrat o viață, votul universal și noua lege agrară. Vasile Morțun a fost şi o figură marcantă și în lumea artistică a vremii sale. El s-a remarcat ca unul dintre puținii animatori ai mișcării cultural-artistice din România secolului al XIX-lea. A alcătuit o primă ediție a scrierilor lui Mihai Eminescu, intitulată “Proză și versuri” (1890) și a pregătit întâia ediție a operei lui Creangă (“Amintiri din copilărie și anecdote”, în 1882).
Ca scriitor, a publicat versuri, proză, piese de teatru și traduceri. Dintre lucrările dramatice scrise de Vasile Morțun, menționăm “Zulnia Hâncu” (1891) și “Ștefan Hudici” (1891), ambele jucate pe scena Teatrului Naţional din Iaşi. De asemenea, a fost un pasionat colecționar de artă, intenţionând să construiască un muzeu pentru colecția sa, dar începerea războiului s-au trimis în Rusia cele mai valoroase tablouri, odată cu tezaurul țării, și acestea nu s-au mai întors niciodată. Vasile G. Morțun a murit la 30 iulie 1919 la moșia sa din Bahna, la înmormântare participând miniştrii Alexandru Constantinescu, I. G. Duca, Dumitru Buzdugan, George Mârzescu, Ion Ţenescu, ultimul dintre ei fiind trimisul Regelui Ferdinand.
Politician vizionar, încă din 1918 prevedea că în secolul XX se va înfiinţa Uniunea Europeană: „Peste zeci de ani se va întemeia în Europa o Ligă a Națiunilor, sub forma unei uniuni de state la fel cu aceea a Statelor Unite sau poate numai sub forma unei uniuni vamale, care să apere împotriva concurenței Americii și a Asiei”.
Nicolae SAVA
