pietricica turism
serbarile zapezii

piatra-neamt-vechi-01

Potrivit articolelor 1 şi 2 din Legea pentru consiliile judeţene din 2 aprilie 1864, în fiecare judeţ se înfiinţa câte un consiliu format din 18 membri, care reprezenta interesele locale. În fruntea consiliului, se alegea un preşedinte şi o delegaţie judeţeană formată din trei membri permanenţi şi trei supleanţi. Activitatea consiliului judeţean se desfăşura în sesiuni ordinare şi extraordinare, când se rezolvau problemele administraţiei locale, începând cu votarea bugetului şi sfârşind cu aprobarea înfiinţării unor aşezăminte industriale. În fruntea judeţului, era prefectul, numit de domnitor, (mai apoi, de rege) printr-un decret. El reprezenta puterea executivă în cadrul judeţului. În activitatea sa, era ajutat de consiliul şi delegaţia judeţeană. Aceasta din urmă îşi avea sediul la prefectura judeţului şi putea fi convocată de către prefect ori de câte ori acesta considera că este necesar. În competenţa delegaţiei judeţene erau: verificarea şi validarea alegerilor de consilieri la comunele rurale şi urbane nereşedinţă de judeţ, rezolvarea contestaţiilor privitoare la această problemă, aprobarea bugetelor şi a conturilor pentru comunele rurale şi urbane.

În anul 1892, a fost dată publicităţii Legea pentru organizarea autorităţilor administrative exterioare dependente de Ministerul de Interne şi fixarea, circumscripţiilor administrative. Această lege întăreşte şi mai mult atribuţiile prefectului în cadrul judeţului, care era numit tot prin decret regal, la propunerea ministrului de interne. De problemele cancelariei prefecturii răspundea directorul acestei cancelarii, iar conducerea plaselor era încredinţată unui subprefect care avea atribuţii de natură administrativă, financiară şi juridică.

În iunie 1925, s-a publicat legea pentru unificare administrativă, modificată în decembrie acelaşi an, care stabilea îndatoririle, sarcinile şi rolul prefecţilor în cadrul judeţelor. În art. 9 din legea amintită, se arăta că prefectura este persoană juridică, având deplină capacitate pentru tot ceea ce priveşte iniţiativa şi administrarea intereselor locale Administrarea intereselor locale se făcea prin consiliul judeţean, format din consilieri aleşi şi consilieri de drept. După depunerea jurământului, consiliul judeţean îşi alegea prin vot secret biroul, compus dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi, doi secretari şi doi chestori. Tot această lege prevedea formarea a cinci comisii care se alegeau pentru o perioadă de 4 ani: comisia administrativă, financiară şi de control; comisia de lucări publice; comisia economică; comisia cultelor şi învăţământului şi comisia sanitară şi de asistenţă socială. Potrivit legii, consiliul judeţean supraveghea, controla şi îndruma, prin delegaţia judeţeană, administraţia serviciilor judeţene, precum şi pe aceea a comunelor din judeţ, fiind obligat să execute dispoziţiile autorităţii centrale. (Prof. Gh. RADU)