Începând de vineri, 1 august 2014, Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” organizează o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor “Ceahlăul”. Invitate să participe la festival sunt formaţii din Croaţia, Ucraina, Spania şi Polonia. Din tară vor sosi ansambluri din Caraş Severin, Suceava, Cluj şi Argeş. Pe scena festivalului, în fiecare seară vor urca şi reprezentanţii gazdelor, membrii Ansamblului Folcloric “Floricică de la munte”. Ediţia 2014 se va încheia pe 7 august. (N. SAVA)
Rapsodia someşană
Despre ansamblul “Rapsodia someşană” se poate spune că s-a născut de două ori. Prima dată ar fi în vara anului 1975 când, un grup de instrumentişti (Alexandru Tămaş – acordeon, Gavrilă Maier – clarinet, Iosif Costea – ţambal şi Alexiu Ţurcă – vioară), împreună cu Elena Ghirca, dansatoare, au constituit nucleul ansamblului. Acestora li s-a alăturat un grup de dansatori de la Electrometal, condus de Ezechel Bonţidean şi au început repetiţiile în Clubul ITUC. Acest grup entuziast a reuşit ca la doar câteva luni de la constituire să obţină Marele Premiu la Festivalul de Toamnă organizat la Cluj. A fost doar începutul unui lung şir de reuşite, sub conducerea dirijorului Tămaş şi a coregrafului Aurel Bulbuc, cel cu care ansamblul a colaborat până în 1977. În decursul anilor, artiştii clujeni au lucrat cu marii coregrafi ai acelei perioade: Gheorghe Holeva, Puiu Vasilescu şi Tita Sever. Ansamblul a câştigat rând pe rând numeroase trofee. A obţinut Locul I la toate ediţiile Festivalului “Cântarea României”, susţinând peste 30 de spectacole anual, atât în ţară, cât şi în străinătate. Alături de soliştii ansamblului au cântat şi solişti consacraţi, unanim apreciaţi la nivel naţional. Dintre aceştia amintim pe Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, Achim Nica, Sava Negrean Brudaşcu, Laura Lavric, precum şi regretaţii Mariana Drăghicescu şi Drăgan Muntean.
Căluşarii din Stolnici, Argeş
Rusaliile sunt una din cele mai mari sărbători ale poporului român. Căluşarii deschideau şi închideau Rusaliile. Ei colorau aceste zile, dându-le un farmec deosebit şi o strălucire cu adevărat sărbătorească. Nu se puteau concepe Rusaliile fără căluşari. Toţi îi aşteptau. Fiecare vrea să-i vadă jucând în bătătura casei, iar cei cu stare cereau să le facă „Războiul”, teatru în toată accepţia, manifestare integrală de teatru popular. Căluşul era aşteptat şi dorit de toţi, El făcea parte integrantă din viaţa folclorică, afectivă şi etnografică a satului. Căluşarii nu se înfăţişează pretutindeni la fel, nu au rămas aceiaşi de-a lungul timpului. Jocul a rămas comun tuturor spaţiilor geografice, dar celelalte elemente componente sunt diferite. De altfel, nici jocul nu este acelaşi pentru toată ţara. Prin aceasta înţelegem tot repertoriul de dansuri ale căluşarilor care se deosebeşte, uneori de la un sat la altul. Cu această ocazie se cuvine să precizăm că nu există un joc anume al căluşului. O suită de manifestări coregrafice alcătuiesc Căluşul. În comuna Stolnici, căluşul se joacă din cele mai vechi timpuri. El a fost transmis din tată în fiu şi s-a păstrat până în zilele noastre cu aceleaşi mişcări şi obiceiuri. Formaţia de căluşari a activat în cadrul Căminului Cultural Stolnici, atât înainte de 1989, cât şi după această perioadă. Începând cu anul 2001 în cadrul Şcolii Generale din Stolnici şi sub îndrumarea instrumentistului Liviu Voicu s-a înfiinţat un ansamblu de căluşari care este secţie externă a Şcolii Populare de Artă Piteşti. Căluşarii de aici au obţinut locul I pe ţară în anii 1969, 1981, 1983, 1985, 1987, 1988, 1989 şi 1999 la întreceri găzduite printre altele de Bucureşti, Târgu Mureş, Caracal, Olt. Au efectuat turnee în Turcia, Letonia, Serbia.
