P.S. Ioachim Giosanu (Ioachim Băcăuanu), Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, dr. în teologie, scriitor, s-a născut la 29 martie 1954 în comuna Stănița (județul Neamț), primind numele de Ilie. Între anii 1961 și 1969, a studiat la Școala generală din satul natal, Stănița. Între 1970-1971, a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț. Erau timpuri grele.
Decretul 410 din 1959, promulgat de autoritățile comuniste ale vremii, izgonise din mănăstiri marea majoritate a personalului monahal care avea vârsta de până în 50 de ani. Multe mănăstiri au fost închise, altele au fost transformate în azile pentru călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era considerată un schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți).
Părintele Petroniu Tănase l-a pregătit pentru a intra la Seminarul de la Mănăstirea Neamț. Între 1970 și 1975, a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox “Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. Între anii 1975–1976 a efectuat serviciul militar, iar după ce a absolvit cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, a fost admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Între anii 1976-1980 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
În anul 1980 a fost tuns în monahism, pe seama Mănăstirii Bistrița, Neamț, primind numele de Ioachim. A fost primul călugăr hirotesit pe seama acelei mănăstiri după 40 de ani. L-a avut ca naș de călugărie pe Ioanichie Bălan, unchiul său. În anul 1990 este numit secretarul noului mitropolit al Moldovei, IPS Daniel Ciobotea. Nu a rămas în această funcție decât 4 luni, întrucât i-a făcut formalitățile de a pleca la studii în străinătate. La 7 ianuarie 1991, a plecat la studii de doctorat în Franța. Era primul călugar român trimis la studii după Revoluția română din 1989. A înființat prima mănăstire românească din Occident, cu hramul „Buna-Vestire” (l’Annonciation), la Rosiers. În anul 1998 a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului. La data de 1 mai 2000, a doua zi de Paști, a fost hirotonit Arhiereu al Episcopiei Romanului.
În urma ridicării Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura nouă de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată în zilele de 18-19 iunie 2009, la Reședința patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar, iar sâmbătă, 15 martie 2014, a fost distins cu “Diplomă de excelenţă” din partea Uniunii Scriitorilor, filiala Bacău, ca simbol al recunoştinţei din partea scriitorilor băcăuani pentru susţinerea şi participarea la numeroase activităţi culturale, prin preocupările sale imnografice, precum şi prin publicarea şi coordonarea mai multor volume de referinţă pentru teologia şi cultura românească.
