”Harnicii” din Parlament: Drăgușanu pentru noi este un Munteanu 2

Ideea de a trimite în Parlament reprezentanți care să ducă mai departe nevoile comunității este cea care stă la baza votului uninominal. Mecanismul funcționează – sau ar trebui să funcționeze – în felul următor: după o confruntare electorală, oamenii dintr-o zonă aleg un candidat, pe cel care vine în fața lor cu cel mai bun (sau cel mai convingător) program pentru ei și zonă. După ce trec alegerile, candidatul respectiv urmărește să pună în practică, în primul rând, programul propriu, dar și ce mai poate lua bun de la contracandidații săi. După prima sesiune, o analiză a activității parlamentarilor din județul Neamț, raportată la nevoile județului, este, credem, de bun augur. Atât pentru alegători, cât și pentru aleși. Primii, să-și aducă aminte de promisiunile făcute, nu numai de sacoșele promoționale, ultimii de misiunea cu care au fost învestiți. Ca o concluzie preliminară, cu riscul de a greși foarte puțin, putem spune că parlamentarii nemțeni s-au aplecat puțin, unii deloc, asupra problemelor comunităților locale și mai mult asupra unor probleme generale, cu impact de imagine și generatoare de posibile avantaje. Trebuie să nu uităm că, de multe ori – dacă nu de cele mai multe ori -, ei sunt și încorsetați de disciplina de partid. Așa că semnează inițiative legislative la grămadă, după cum vine ordinul de la șefi. Am început serialul nostru cu senatorii de Neamț, continuăm cu deputații. Alfabetic, ca să nu supărăm partidul.

Vasile-Cătălin Drăgușanu, ales deputat pe colegiul 1 Neamț din partea PC, via USL, este, în ciuda lipsei de experiență parlamentară, un model de bune practici în ce se presupune că ar trebui să facă, să știe, să spună un parlamentar. Am putea spune chiar că Drăgușanu pentru noi (și când spunem ”noi”, avem în vedere alegătorii din colegiu și județ) este un Munteanu 2. De altfel, în privința activității parlamentare derulate în prima sesiune, nu doar în Casa Poporului și și la popor acasă, în colegiu, Drăgușanu îi calcă pe urme mai experimentatului Ioan Munteanu și se plasează foarte aproape de acesta inclusiv în statistici. După prima sesiune, are de toate: și inițiative legislative (12), și luări de cuvânt (5), și declarații politice (1), și întrebări/interpelări (14), și birou parlamentar, cu adresă, telefoane de contact, e-mail, persoană de contact și program de 7 ore jum’ate zilnic.

* Intervenții micro și macro

În declarațiile și intervențiile sale, deputatul Drăgușanu a abordat teme din cele mai diverse, la toate nivelurile de competență pe care le are prin mandat. Cea mai recentă poziție a sa se referă la inundațiile produse în iunie în Piatra Neamț, dar și în județ, ale căror efecte le-a văzut și personal (a fost singurul parlamentar pe care l-au văzut la față oamenii în toiul nopții, când a căzut prăpădul peste ei). Dincolo de analiza pe care o face asupra efectelor inundațiilor din ultimii ani, dincolo de prezentarea succintă a pagubelor produse în Neamț numai în această vară, Cătălin Drăgușanu face un apel la rațiune: ”Niciun efort nu este prea mare în încercarea de a ne apăra împotriva inundaţiilor. Vă rog să nu uitaţi că oamenii loviţi de inundaţii au nevoie de dvs. Dintre măsuri, nu trebuie să lipsească asigurarea drenajului apelor pluviale, decolmatarea periodică a canalelor şi rigolelor, evitarea depozitării deşeurilor pe marginea râurilor, împădurirea zonelor pe versanţii supuşi eroziunii şi transportului de aluviuni, construirea de diguri, întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor hidrotehnice existente. (…) Consider că, în perioada 2014-2020, un domeniu major de finanţare din fondurile europene trebuie să fie legat de extinderea şi modernizarea infrastructurii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor. Măsura 322 «Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale» poate fi extinsă cu acest tip de investiţii”.

Vocea deputatului s-a făcut auzită și pe teme de modificare legislativă (”Propun retrimiterea la comisie a acestui proiect, deoarece prin aprobarea ordonanţei Guvernului în această formă se încalcă acordul MLA – Multilateral Agreement -, semnat de toate organismele de acreditare din Uniunea Europeană”), de politici externe (”Cum credeţi, dle preşedinte, că ar trebui să abordeze România acest proces pentru a putea profita cu adevărat de avantajele regionalizării şi pentru a evita accentuarea fenomenului de corupţie locală şi/sau regională?” – întrebare adresată lui Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), de politici interne (apropo de programul de guvernare al USL și așteptările oamenilor care ii-au votat).

* Un conservator social și IMM-ist

Cele 12 inițiative legislative ale deputatului Drăgușanu au în vedere în special partea socială: completarea ordonanței privind concediul și indemnizația de creștere a copilului, egalitatea de șanse între femei și bărbați, alocația de stat pentru copii, susținerea creșterii natalității, creșterea siguranței în unitățile de învățământ, facilități acordate șomerilor pentru transportul intern, educația prin sport. Nu lipsește nici o propunere legislativă privind folosirea limbajului semnelor române și limbajul mimico-gestual oficial prin interpret autorizat (servicii gratuite de interpretare pentru cei cu deficiențe de auz, oferite de interpreți oficiali, atestați de autoritatea națională în domeniu, inclusiv când merg la primărie sau la un interviu de angajare), după cum semnătura sa apare și pentru susținerea modificării legii 1/2000 (reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și pădurilor cerute în baza legilor funciare) și, desigur, pentru revizuirea Consituției.

* Întrebări sensibile și interpelări pragmatice

În 6 luni, deputatul Drăgușanu i-a luat la întrebări pe membrii Guvernului în 14 ocazii, cu diferite prilejuri: participarea salariaţilor din societăţile private la beneficii, dezvoltarea unei industrii autohtone de profil, finanţare pentru producţia de energie verde, acordarea certificatelor verzi, birocraţia în accesarea fondurilor europene, controlul de la Spitalul Județean Neamț, situaţia persoanelor diagnosticate cu tulburări psihice, strategii de dezvoltare regionale şi accesul la fondurile europene, finanțarea proiectelor în județul Neamț, sportul nemțean (situația echipelor de handbal și volei din Piatra, care n-au mai prins buget de la consiliul local, prin amendamentul consilierilor USL), Cozla (apropo de autorizațiile de mediu pe care le-ar avea/nu le-ar avea lucrările de dezvoltare turistică de pe versant și din vârful său), plus situația unui fost miner de la Lupeni, nemțean prin adopție, venit tocmai de la Bârgăuani, din colegiul dlui. Ursărescu, în audiență la dl. Drăgușanu, pentru că a fost disponibilizat dar fără să primească drepturile cuvenite prin lege, i s-a eliberat târziu (cu vreo doi ani mai târziu) cartea de muncă, i s-au tăiat cinci grupe de muncă din ea. ”Sper, cu ajutorul Dvs, să aducem un pic de liniște acestui om”, îi scrie Cătălin Drăgușanu ministrului Mariana Câmpeanu, de la Muncă.

Pentru implicare, activitate, prestanță chiar, deputatul Cătălin Drăgușanu se califică la o promițătoare notă 8, cu plus, având în vedere că 9 îi aparține celui de pe locul I în topul implicării parlamentarilor de Neamț, iar 10 e a profesorului.

Dana OSTAHIE