reclama autocenter

carte rotariu

În prima zi a Festivalului internaţional de folclor, după simpozionul care a avut loc la Muzeul «Cucuteni», s-a lansat volumul «Folclor coregrafic din judeţul Neamţ», volumul II, Editura «Cetatea Doamnei», semnat de Gheorghe Rotariu, unul din păstrătorii şi culegătorii de dansuri populare din ţinutul Neamţului, între cei foarte puţini de azi. Despre carte şi autorul ei a vorbit editorul şi etnologul George Brăescu.

Maestrul coregraf Gheorghe Rotariu, Nae, cum era cunoscut între prieteni –  aflăm din «Dicţionarul etnologilor români», volumul III, de Iordan Datcu – s-a născut la 8 iunie 1945, în comuna Gârcina din judeţul Neamţ, a absolvit cursurile Academiei de Dansuri Folclorice de sub egida Centrului Creaţiei Populare Neamţ şi a lucrat până în 1990 în meseria de maistru instalaţii sanitare pe marea Platformă chimică de la Săvineşti. Din acest an postrevoluţionar, a ocupat funcţia de maestru coregraf la Centrul Creaţiei Populare Neamţ. Dar nu cursurile absolvite, de care aminteşte dicţionarul, l-au făcut pe Nae maestru coregraf. El a avut această pasiune, acest talent, din naştere, din familie, de la origini. Dar nu ajungea unde a ajuns, dacă lângă acest har nu alătura munca, truda pentru propria autoperfecţionare. Pentru ca mai apoi să împărtăşească şi altora din rezultatul muncii sale. Şi sunt destui care îi pot fi recunoscători în această privinţă. Mulţi dintre dansatorii ansamblurilor defuncte sau prezente, şi numai ei, îi datorează lui Gheorghe Rotariu carierele lor de acum. Plăcîndu-i de copil să pătrundă în tainele jocului popular, îndrumat spre acest domeniu şi de tatăl său, Constantin Rotariu, căruia Nae îi purta un respect nemărginit. De la sărbătorile din comuna natală, Gârcina, cu fetele şi băieţii din sat, până la intrarea sa într-un ansamblu de dansuri n-a fost decât un pas. Inclusiv în perioada satisfacerii stagiului militar, pe care şi l-a petrecut învăţând dansurile celorlalte zone ale ţării. De la angajarea sa la Combinatul de la Săvineşti până la pensionare, şi după aceea, Nae Rotariu a trăit întens fiecare clipă a celor trei decenii în care şi-a pus sufletul, toată fiinţa sa, în slujba folclorului nemţean, conducând destinele coregrafice ale ansamblurilor «Doina Bistriţei» din Săvineşti şi «Floricică de la munte» din Piatra Neamţ, ale formaţiei de dansuri a Căminului cultural Gârcina, activitatea sa fiind răsplătită cu numeroase premii şi diplome în ţară şi peste hotare. În 1987 era atestat, după studii de specialitate la Sibiu, maestru coregraf de singurul artist emerit în folclorul coregrafic din România, profesorul Theodor Vasilescu. Nu l-am cunoscut atunci când dădea lecţii de coregrafie celor din ansamblurile pe care le-a condus sau le-a înfiinţat de-a lungul vieţii sale, dar am reţinut de la povestitori că era sever şi impunea disciplină celor cu care lucra. Era meticulos până la cel mai mic detaliu, nu lăsa munca până nu îi ieşea perfect fiecare pas, fiecare mişcare. Disciplină şi rigoare – au fost coordonatele muncii sale dintodeauna. Am auzit – de la cine decât de la doamna sa, Virginia Rotariu (Duţa, între prieteni), cea lângă care şi-a consumat succesele, bucuriile, dar şi tristeţile vieţii sale mult prea scurte – că în momentul când alt coregraf (celebru, de altfel), adus din alt judeţ, care să-i preia munca, acesta i-a umblat la coregrafia lui, s-a îmbolnăvit şi nu a mai fost bun de nimic câteva luni. Asta spune multe despre dăruirea cu care îşi iubea munca, faptul fiind mai mult decât elocvent şi pentru sufletul pe care şi-l punea în activitatea lui cotidiană. Iubea folclorul, iubea pe cei care îi erau alături în nobila misiune de conservare a folclorului nemţean. Ştia care îi era rostul pe acest pământ, precum orice artist care realizează eternitatea creaţiei sale. Lui Gheorghe Rotariu îi revine meritul a fi făcut cunoscut foclorul din Neamţ în toată România dar şi peste graniţele ţării, din Franţa până în Japonia. O parte dintre mărturiile de preţuire a artei coregrafice nemţene de către străini sunt memorate de fotografiile anexate volumului de faţă, mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Nae Rotariu şi soţia sa au rămas cu ei prieteni toată viaţa. Acest fapt spune multe despre ospitalitatea şi generozitatea cu care s-a dăruit cel evocat aici semenilor de lângă el sau de pe alte meleaguri. Când pregăteam materialul pentru această carte şi selectam, împreună cu doamna Virginia Rotariu, fotografiile pe care să le anexăm acestui volum, am descoperit că doar dacă am fi publicat diplomele obţinute de Nae Rotariu de-a lungul activităţii sale în fruntea unor formaţii artistice, am fi avut nevoie de încă vreo sută de pagini de carte. El a fost, cu certitudine, şi unul dintre cei mai autentici ambasadori al folclorului nemţean vreme de câteva decenii, iar pentru aceasta judeţul Neamţ are toate motivele să-i fie  recunoscător.

Nae Rotariu a publicat, în 1996, la Editura «Nona» a Centrului de Cultură şi Arte «Carmen Saeculare», prima sa carte de «Folclor coregrafic din judeţul Neamţ», o contribuţie deosebit de importantă la bibliografia de specialitate din domeniu, pe masa sa de lucru rămânând definitivat şi nepublicat în timpul vieţii, al doilea volum care conţine alte bijuterii din lada de zestre a tradiţiei folclorice din judeţul nostru. Primul volum de folclor coregrafic din Neamţ are meritul de a fi fost şi prima culegere de acest gen care întruneşte condiţiile ştiinţifice pentru un astfel de demers. Această primă culegere, ca şi cea de faţă, are darul de a fi manualul de bază pentru viitorii coregrafi nemţeni care s-au născut mai recent sau se vor mai naşte pe aceste meleaguri. Şi care îşi vor aminti cu acest prilej că a existat cândva, aici în Neamţ, un împătimit de folclor coregrafic, Gheorghe Rotariu, care a ars ca o torţă pentru a duce mai departe ceea ce i-au lăsat părinţii şi străbunii săi mai de preţ, folclorul coregrafic – o comoară pentru eternitatea noastră, a românilor.

 formatia condusa de gh rotaru

Nicolae SAVA

Articolul precedentJudeţul Neamţ, bază de selecţie pentru FC Ceahlăul
Articolul următorDSP critică autoevaluarea Spitalului Bicaz