Există învăţători, fii ai acestui judeţ, ale căror nume rămâne prin dicţionarele citite doar de cei iniţiaţi sau interesaţi, dar despre care publicul larg, cel care acum beneficiază din plin de eforturile făcute de ei acum o sută şi mai bine de ani, nu ştie mai nimic. Unul dintre ei este învăţătorul Gheorghe Nicolau, fost revizor şcolar, publicist important, fost deputat de Neamţ.Puţini cunosc faptul că acest dascăl de şcoală a înfiinţat, prin strădania şi influenţa sa politică, peste 40 de localuri de şcoală, peste 30 de biblioteci, 33 de şcoli pentru adulţi, a înzestrat 65 de şcoli cu loturi de pământ şi a numit în 53 de şcoli maestre pentru lucrul de mână şi de gospodărie.
Gheorghe Nicolau s-a născut “odată cu ţara”, cum suna un vers dintr-o perioadă revolută, adică s-a născut acum 155 de ani, în anul “Micii Uniri”, la 30 aprilie 1859, în comuna Români şi a murit, în 1925, la Piatra Neamţ, fiind înmormântat în satul lui natal. Viitorul deputat a făcut studiile primare la Români, iar pe cele secundare la Gimnaziul mixt din Buhuşi şi la Şcoala normală de băieţi “Vasile Lupu” din Iaşi, pe care o absolvă în anul 1880. Este învăţător în satele Dăneşti (Români) şi la Şcoala primară de băieţi nr. 3 Piatra Neamţ (1894-1914).
Cu sprijinul ministrului Spiru Haret, o altă minte strălucită a vremii care a trecut şi prin satele nemţene, a construit noul local al acesteia din urmă, inaugurat la 20 septembrie 1898, apoi a mai funcţionat la Şcoala primară de băieţi nr. 1 Piatra Neamţ (1914-1920). A înfiinţat Grădiniţa nr. 3 Piatra Neamţ şi internatul de băieţi de pe lângă Liceul “Petru Rareş”, precum şi clădirea Şcolii din Români, satul său de baştină. De asemenea, el este cel care a pus în Neamţ bazele unor bănci populare, cum a fost “Petricica” şi “Principele Carol” şi a făcut parte din conducerea Federalei “Alexandru cel Bun” din Piatra Neamţ. Fiind revizor şcolar, a înfiinţat, împreună cu Zulnia Isăcescu, Societatea Cantinelor Şcolare şi revista Societăţii Cadrelor Didactice, a înfiinţat gazeta “Propăşirea”.
El a înfiinţat Corul învăţătorilor, a activat cercurile culturale şi conferinţele generale ale cadrelor didactice. Membru al Partidului Naţional Liberal, în anul 1914 devine deputat în Parlamentul României, iar din 1919, entuziasmat de programul Partidului Poporului şi personalitatea mareşalului Averescu, devine deputat de Neamţ al acestui partid (iată că trecerea de la un partid la altul se întâmpla şi pe acele vremuri).
De menţionat faptul că Gheorghe Nicolau a colaborat intens la principalele reviste culturale ale vremii, “Convorbiri literare”, “Învăţământul primar”, “Revista Corpului Didactic din judeţul Neamţ” (1896-1904), iar în urma sa a lăsat mai multe cărţi de proză (nesemnificativă în plan literar) precum “Un împărat meseriaş” (1889), “Ceva relativ la surmenaj” (1897), “Judecata pentru moştenire” (1897), “Calculul oral” (1898) ş.a. (N. SAVA)
