De la Sf. Niceta de Remesiana la Asociaţia Remesianul
Organizatoare a celei de-a III-a ediţii a Festivalului Festum Domini, Academia Petru Tocănel, din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, are şi în acest an, ca principal partener, Asociaţia Româno-Germană Remesianul, cu sediul la Münster. Cine a fost Remesianul şi de ce asociaţia din Germania a ales să-i poarte numele, sunt întrebări la care vom răspunde în rândurile următoare.
Sanctificat de Biserică, Sf. Niceta (335-414), considerat de origine daco-romană, a fost episcop al Remesianei, localitate din Dacia Mediteraneană (astăzi Bela-Palanka, Voivodina). Întrucât a păstorit pe un vast teritoriu de pe ambele maluri ale Dunării, este numit apostolul daco-romanilor. Bogata sa activitate de teoretician, cântăreţ, creator, dar mai ales de educator, a făcut obiectul a numeroase studii de patrologie, muzicologie şi pedagogie. El este autorul imnului Te Deum laudamus (Pe Tine Te lăudăm), scris în limba latină, imn răspândit la toţi creştinii. Este autorul tratatului De psalmodiae bono (Despre folosul cântării), important nu numai pentru istoria teologică şi liturgică, muzicologia şi istoria literaturii, cât şi pentru istoria pedagogiei, fiind una din primele lucrări consacrate educaţiei, în general, şi celei muzicale, în special.
Mesajul lucrării se referă la cântarea ca jertfă duhovnicească adusă lui Dumnezeu, evidenţiind calităţile pe care trebuie să le întrunească muzica: să fie făcută cu inimă curată; să exprime acordul dintre cuget şi cântare; să evite afectările teatrale; să fie comună, omofonă şi uniformă.
După cum spune părintele Mihai Caităr, preşedintele Asociaţiei Româno-Germane Remesianul, această organizaţie care l-a ales ca patron pe Sf. Niceta, „încearcă să contribuie la zidirea societăţii româneşti pe principii creştine”. Înainte de 1989, Asociaţia a reuşit să introducă în România, clandestin, literatură religioasă şi obiecte devoţionale, a organizat în Germania conferinţe şi expoziţii prin care se făceau cunoscute persecuţiile la care era supusă Biserica de către regimul comunist, a ajutat la integrarea în societate a peste 800 de emigranţi români, majoritatea ortodocşi. După 1989, Asociaţia Remesianul a organizat şi finanţat pelerinaje şi tabere pentru copii şi maturi din Braşov, Cluj, Oradea, în scopul cunoaşterii spiritualităţii şi vieţii bisericeşti din Germania, precum şi transporturi de ajutoare materiale destinate mai multor localităţi din România.
Pe plan cultural, a organizat şi finanţat turneele unor coruri de copii, a sprijinit turnee ale corului Francisc Hubic din Oradea în Germania, Austria şi Ungaria, şi subvenţionează concertele din ţară şi străinătate ale corurilor Pueri Cantores şi In Dulci Jubilo de la Institutul Ecumenic de Muzică Sacră din Bucureşti.
Colaborarea cu Provincia Franciscană Sf. Iosif din România s-a materializat în susţinerea financiară a ediţiilor precedente ale Festivalului de Muzică Sacră, ca şi a celei din toamna acestui an.
Pornind de la semnificaţia titlului ales de Sf. Niceta, De psalmodiae bono, putem trasa un imaginar şi totodată atât de real arc peste timp şi spaţiu, unind cele două locuri geometrice europene: Remesiana din Dacia Mediteraneea şi Münsterul Renaniei de Nord. Astfel, raportat la întreaga existenţă a creştinătăţii, cântarea bună s-a dovedit a fi factorul cel mai important al existenţei noastre spirituale.
Organizatorii Festum Domini
