Dorinel Ursarescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a atacat la Curtea Constituţională, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Gestul preşedintelui Traian Băsescu pare la prima vedere lipsit de orice explicaţie logică, pentru că domnia sa contestă ceea ce Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, a decis că este constituţional.

Intenţiile lui Traian Băsescu sunt însă clare dacă le privim din punct de vedere politic: încercarea de a întârzia cât mai mult revizuirea Constituţiei, în special prin evitarea organizării unui referendum constituţional în paralel cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Probabil cele expuse aici se vor regăsi şi în alte declaraţii politice şi în declaraţii de presă. Subiectul principal al acestei declaraţii politice este însă altul: o clară acţiune a preşedintelui României de intimidare a judecătorilor CCR, o acţiune prin care lezează independenţa acestor judecători.

Următoarea frază din sesizarea trimisă Curţii Constituţionale a trecut neobservată: “Mai mult, schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică”.

Cred că suntem în faţa unei premiere: într-un document oficial – culmea, aparţinând Administraţiei Prezidenţiale şi semnat de preşedintele României – se scrie negru pe alb că “nu se justifică” ceea ce a decis anterior Curtea Constituţională. Un atac mai direct la adresa Curţii Constituţionale, la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale nici că se poate!

Să ne aducem aminte de lunile iulie-august din anul 2012. USL – copreşedinţii alianţei au fost linşaţi mediatic pentru “lezarea independenţei judecătorilor Curţii Constituţionale” doar pentru că printr-un proiect de lege votat de Parlament se restrângea o atribuţie minoră a Curţii Constituţionale, atribuţie care a fost acordată acestei instanţe tot printr-o lege adoptată în Parlament. Propagandiştii portocalii, ONG-urile apropiate de PDL şi Traian Băsescu au pornit o adevărată cruciadă împotriva USL, manipulând atât în ţară, cât şi în străinătate pe o temă care a şi prins, şi anume tentativa USL de desfiinţare a CCR. La fel s-a întâmplat şi când USL a avut obiecţii privind numărul real de alegători de pe listele electorale, imediat s-a lansat tema manipulatoare a nerespectării deciziilor Curţii Constituţionale, deşi aşa ceva nu s-a înregistrat niciodată, şi, reamintesc pentru cei care au uitat, că preşedintele interimar, Crin Antonescu, ar fi avut posibilitatea – în stilul lui Traian Băsescu – să întârzie promulgarea unei legi, fapt ce ar fi făcut ca referendumul de demitere să se desfăşoare legal, dar după alte reguli, iar Traian Băsescu ar fi fost astăzi istorie. Toate aceste atacuri au fost preluate şi de principalele organisme ale UE, care au pus o presiune extraordinară asupra României.

Iată însă că acum, când într-adevăr avem nu doar un atac direct la adresa Curţii Constituţionale, dar şi o acţiune mascată de nerecunoaştere a unei decizii de dată recentă, nimeni dintre cei ce ţipau “lovitură de stat!” în 2012 nu a reacţionat. Au trecut 4 zile de la sesizarea CCR, presa a informat pe larg despre acest eveniment, se ştie şi în străinătate, dar de la Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia – extrem de vocale în 2012 -, de asemenea, nicio reacţie.

Oare de ce?

Consider că MAE ar trebui să informeze organismele internaţionale de demersul preşedintelui Traian Băsescu, pentru a afla şi oficialii europeni ce înseamnă cu adevărat un atac la Curtea Constituţională, o lezare a independenţei judecătorilor acestei instanţe.

Dorinel URSĂRESCU,

Deputat de Neamţ