0:00

Cătălin Drăguşanu: “Sistem educaţional bolnav şi învechit”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

 Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aduc în discuţie un fenomen cu care ne confruntăm an de an, acela al ratei promovabilităţii la examenul de Bacalaureat.

Educaţia reprezintă unul din pilonii centrali ai unei societăţi, unul care se răsfrânge asupra economiei, dar şi bunăstării cetăţenilor. Educaţia trebuie să reprezinte întotdeauna un obiectiv naţional, deoarece aceasta conduce la prosperitatea şi creşterea României ca şi stat. Nivelul scăzut de pregătire al tinerilor conduce la o rată ridicată a şomajului. Un studiu arată că, în mediul rural, trei sferturi dintre şomeri sunt analfabeţi: 15% dintre aceştia nu au fost înscrişi niciodată într-o unitate de învăţământ, 20% au absolvit clasele primare, în timp ce 40% au putut absolvi doar şcoala generală. În ultimii ani am asistat neputincioşi la degradarea sistemului educaţional, la rate foarte mici de promovabilitate a examenului de Bacalaureat, la diferite intervenţii din partea Guvernului pentru a combate acest fenomen, unele cu rezultate, altele care dimpotrivă, au adâncit această criză. Dacă în anul şcolar 2007-2008 numărul elevilor de liceu care promovau examenul de maturitate era de aproximativ 200.000 de persoane, în prezent, numărul de absolvenţi de bacalaureat s-a înjumătăţit: doar 97.000 reuşind să obţină o notă de trecere. În ultimii trei ani s-au înregistrat cele mai mici rate de promovabilitate de după 1990, anul 2012 reprezentând o catastrofă pentru 54 de licee din România, unde niciun elev nu a putut promova examenul de maturitate. Întrebarea mea este următoarea: “Care sunt adevăratele rădăcini ale acestei probleme spinoase?”

Specialiştii consideră că scăderea dramatică a absolvenţilor de Bacalaureat derivă, în principal, din următoarele considerente:

1. În primul rând, acest fenomen reprezintă o consecinţă a modificărilor repetate aduse structurii examenelor. În ultimii 20 de ani au fost aduse numeroase modificări Legii educaţiei naţionale. Fiecare demnitar ce a preluat portofoliul Ministerului Educaţiei a “reformat” sistemul de învăţământ şi a adus îmbunătăţiri procesului de pregătire a elevilor.

2. În al doilea rând, această situaţie dezastruoasă este rezultatul actualului sistem educaţional bolnav şi învechit. Principala metodă de învăţare a elevilor este memorarea. Acest proces nu încurajează obţinerea de performanţe şi, ca urmare, elevii nu îşi dezvoltă capacităţile şi abilităţile de a face corelaţii între cunoştinţele asimilate. Acest fapt explică şi dezvoltarea insuficientă a vocabularului şi a gândirii logice.

3. Nu în ultimul rând, criteriile permisive de admitere la liceu influenţează rata de promovare a Bacalaureatului. Pentru a susţine acest lucru, aş vrea să vă reamintesc că anul trecut, aproximativ 58.000 de copii cu medii sub 5 au fost admişi la liceu. Acest număr reprezintă 34% dintre elevii care urmează învăţământul liceal. Toţi aceşti tineri fără noţiuni minime necesare au devenit liceeni, având încă de la început şanse mici de a promova examenul de maturitate. Mai mult, din punctul meu de vedere, şi slaba pregătire a cadrelor didactice reprezintă o cauză esenţială care determină o rată scăzută de promovabilitate a BAC-ului. Această neperformanţă a profesorilor este strâns legată de o altă problemă acută a societăţii noastre, şi anume – sistemul nemotivant de salarizare al acestora.

Pentru a evita problemele la Bacalaureat trebuie să luăm o serie de măsuri care să vizeze în mod direct beneficiarii sistemului educaţional şi, totodată, să ducă la eradicarea cauzelor acestui fenomen. Aşadar, sunt necesare următoarele direcţii de acţiune: o evaluare frecventă şi reală a elevilor, accent pe formarea competenţelor şi abilităţilor de înţelegere şi lectură a elevilor, formarea profesională a cadrelor didactice.

Cătălin Drăguşanu,

deputat PC de Neamţ

Articolul precedentȘtrandul de la Roman, obiectiv îndrăzneț
Articolul următorDeputat Dorinel Ursărescu: ”Traian Băsescu – atac direct la independenţa Curţii Constituţionale”