Potrivit unui raport al Casei de Pensii Neamţ, în judeţ sunt 2.396 de pensionari cu drepturi de pensie, achitate prin intermediul Casei de Pensii Neamţ, care cumulează pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii. Acest raport s-a întocmit deoarece s-a dorit o informare privind cazurile de cumul al pensiei cu veniturile salariale realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii. Procedura legală spune că:
“(1) Pensionarii care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat ( Legea nr. 329/2009, art. 18).”
Astfel, în momentul în care apare decizia de pensionare, angajatul sau angajatorul pot propune prelungirea contractului, iar pensionarul poate lucra în continuare într-o astfel de instituţie, şi, conform legii, poate ocupa o funcţie în sistemul public o persoană care are o pensie mai mică decât salariul mediul brut pe economie, care în 2014 este 2.223 lei. În sistemul public, se are în vedere faptul că o persoană care are o înaltă pregătire de specialitate şi experienţă acumulată în domeniul în care a activat este foarte greu de înlocuit şi este normal ca persoanele care doresc să ocupe un post bugetat în sistemul public să aibă acces la dreptul de a munci, fără a fi discriminate şi fără limitări imperative ale legii. Sunt foarte mulţi care pot beneficia de acest proiect, mai ales că pensiile nu sunt foarte mari. Durează mulţi ani să pregăteşti un om care să ajungă la un nivel ridicat de experienţă şi asta e valabil pentru toate domeniile. Revenind la judeţul Neamţ, pensionari care au ales să rămână în câmpul muncii şi cumulează pensia cu salariul se află în instituţii precum Consiliul Judeţean, Complexul Muzeal Neamţ, Evidenţa Persoanelor, Parcul Naţional Ceahlău, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ, Centrul de Asistenţă şi Îngrijire Târgu Neamţ, Centrul de Asistenţă şi Îngrijire Oslobeni, Centrul de Reabilitare şi Recuperare Neuropsihiatrică Războieni, Camera Agricolă Neamţ, Teatrul Tineretului, Spitalul judeţean Neamţ, Primăria Piatra-Neamţ sau societăţi ale Consiliului judeţean sau Local Piatra-Neamţ: Apa Serv, Drupo, Troleibuzul, CMI Urban, Locativ Serv. De departe, cele mai multe persoane angajate în sistemul public în subordinea Consiliului Judeţean care beneficiază de pensii şi salarii sunt în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Aceste persoane, probabil specialişti pe domeniul lor, deşi au depăşit vârsta de pensionare, au optat pentru rămânerea în câmpul muncii şi cumulează veniturile din pensie cu cele din salarii. Pe de altă parte însă, foarte mulţi tineri absolvenţi, dornici de muncă şi cu studii de specialitate, îngroaşă rândurile şomerilor, nu au niciun venit şi nici posibilitatea de a-şi începe cariera undeva. Se compromite astfel pe termen mediu şi lung buna funcţionare a instituţiilor publice, deoarece, dacă vor rămâne angajaţi foarte mulţi oameni de o anumită vârstă, respectiv cei care au depăşit perioada de activitate profesională, atunci automat nu va mai putea fi posibilă formarea tinerilor care să ducă mai departe activitatea. Pentru a înlătura problema dintre generaţii, cea în care pensionarii au nu unul, ci două sau chiar trei venituri, iar tinerii absolut nimic, ar trebui să se schimbe modalitatea de abordare a serviciilor oferite de pensionarii dornici să îşi suplimenteze veniturile, prin autorizarea lor în PFA. În aceste condiţii, nu se vor simţi daţi la o parte sau discriminaţi, îşi vor putea desfăşura activitatea în condiţiile dorite de ei, prin încheierea de contracte de consultanţă, putând presta în continuare servicii către instituţiile publice. Acest lucru ar fi benefic şi pentru tineri care, pe lângă un loc de muncă, ar avea şi rampa de lansare necesară unei cariere în domeniu, şi anume colaborarea cu aceste persoane fizice autorizate, capabile să îi formeze şi să îi îndrume pe tineri, eficientizând serviciile publice oferite populaţiei, devenind şi ei la rândul lor, atunci când le va veni vremea, formatori ai unor generaţii de funcţionari publici. Ar fi una dintre puţinele şanse ale tinerilor să se angajeze şi să lucreze în administraţie. (Deputat Cătălin DRĂGUŞANU)
