Combaterea cerşetoriei, acţiune imposibilă?

Avem cerșetori. Ce facem cu ei? Autoritățile locale pot aplica amenzi, dar acestea nu sunt plătite niciodată. În lipsa unei inițiative legislative, care să ducă la diminuarea acestui fenomen, cerșetorii vor continua să facă parte din peisaj. Poliția Locală Târgu Neamț, ca urmare a numărului mare de sesizări în privința cerșetoriei, a inițiat o amplă campanie de conștientizare a populației, intitulată „Spuneți NU cerșetoriei”, în care se face apel la simțul civic al cetățenilor, pentru a nu mai încuraja acest fenomen.

Amenzi neplătite

Conducerea Poliţiei Locale Târgu Neamţ spune că a făcut numeroase acţiuni pentru combaterea cerşetoriei, dar că amenzile aplicate rămân de cele mai multe ori neplătite. „Ca urmare a numărului mare de sesizări apelăm la simțul civic al cetățenilor pentru a nu mai încuraja acest fenomen. Familii de etnie rromă cu 10 sau 15 copii, vin în orașul nostru cu căruțele, merg printre blocuri, cerșesc, scormonesc în gunoaie. Noi îi preluăm pe cei pe care-i depistăm, îi fotografiem și mergem cu ei în localitatea din care provin, iar acolo îi identificăm, cu ajutorul autorităților locale. Așa am procedat și cu cerșetorii care provin din Vânători. La părinți le dăm somații, le aducem la cunoștință să nu-și mai trimită copiii la cerșit. Le mai dăm și amenzi. De la începutul anului am dat 20 de amenzi. Personal, am fost la Vânători, am luat legătura cu doamna primar, cu domnul Săvoiu și am mers împreună în comunitatea rromă, unde am stat de vorbă și cu bulibașa. În oraș depistăm zilnic între 10 și 15 cerșetori, majoritatea copii. Pe viitor intenționăm să punem  pe instituțiile publice și societățile comerciale, afișe de conștientizare a cetățenilor – Spuneți NU cerșetoriei. Din ce am aflat până în momentul de față, acești copii cerșetori sunt trimiși de foști pușcăriași de etnie rromă din Vânători. Și cele două fete care au spart Școala Humulești, continuă să vină la cerșit. Am început colaborarea cu Poliția Locală Vânători, în perioada următoare urmând să avem acțiuni pe teren, împreună”, a declarat Florin Tofan, șeful Poliției Locale Târgu Neamţ.

Apel la parlamentari

Șeful Poliției Locale Vânători, Vasile Săvoiu, este de părere că amenzile nu rezolvă fenomenul cerșetoriei. “Amenzile nu rezolvă problema cerșetoriei. E nevoie de o inițiativă în Parlament, în care să se specifice ca persoanele, care apelează la mila publică şi care nu-și plătesc amenzile, să facă muncă în folosul comunității. În toată țara e aceași situație. Cerșetorii primesc amenzile, nu le plătesc, iar primăriile sunt încărcate cu amenzi neplătite”.

De partea cealaltă, Carmen Andrei, reprezentant al etniei rrome în cadrul Primăriei Vânători dorește o lege care să transforme amenzile, în muncă în folosul comunității. “Se dorește o propunere de lege coercitivă. În urma neplății amenzilor, aceasta să se transforme în muncă în folosul comunității. Am discutat cu fiecare familie în parte, cu liderul comunității, pentru că, în mai multe rânduri, au fost surprinși la cerșit în Târgu Neamț. Dar, de fiecare dată, mi se spune că nu au alte surse de trai și de aceea merg la cerșit. Mai e de muncă la schimbarea mentalității , la rromi”.

Primăria Vânători, a adus mai multe proiecte europene pentru etnia rromă din localitate, cu scopul de a diminua acest fenomen. “Voi face tot ce-mi stă în putinţă ca să-i aduc pe drumul cel bun și să-i integrez, dar trebuie să înțeleagă și ei, să se ajute din interior. Chiar dacă sunt mai severă cu ei uneori, nu înseamnă că nu le vreau binele. Noi, ca administrație publică, ne-am făcut datoria față de ei, dar așteptăm și noi răsplata din partea lor, să înțeleagă că așa nu mai merge” a declarat Adriana Petrariu, primarului comunei Vânători.

Iniţiativele Primăriei Vânători

Rromii din comuna Vânători par a fi cei mai privilegiați din țară. Aceștia au fost dotați, în cartierul în care locuiesc, printr-un proiect european inițiat de  primăria comunei, cu o baie publică și două mașini de spălat automate. În comuna Vânători trăiesc aproximativ 7.614 locuitori conform ultimului recensământ din 2011, din care aproximativ 530 sunt rromi și care trăiesc în 95 de gospodării dispuse în trei comunități: UMTF, Prund și Fagi. Veniturile comunității de rromi din Vânători provin din ajutoare sociale, colectarea și valorificarea fierului vechi, cerșit și ghenă. „După mai multe acțiuni de dezvoltare comunitară, cum ar fi concesionarea terenului pe care sunt construite casele, construirea a cinci locuințe și reabilitarea altor zece în parteneriat cu Habitat și Soroș România și cu dorința continuă de a ajuta această comunitate, împreună cu  expertul local pe problematică rromă, am solicitat, în martie 2011, Agenției Naționale pentru Rromi, includerea în lista propusă FRDS-ului  a comunităților eligibile în vederea finanțării din runda a III-a  din cadrul Programului de Intervenții Prioritare, astfel că la începutul lunii august 2011 comunitățile de rromi din Vânători-Neamț au devenit  beneficiari FRDS. Baia publica este foarte apreciată de cei 169 de beneficiari direcţi, care se bucură de cele două masini de spălat de capacitate mare, în care fiecare familie în parte a spălat separat îmbrăcămintea femeilor de cea a bărbaților, de cele opt dușuri – câte 4 în încăperi separate bărbați – femei, fiindu-le asigurată apa caldă cu ajutorul centralei pe lemne din dotarea băii, ca și de detergentul și kiturile igienice puse la dispoziție în cadrul proiectului O șansă pentru comunitatea de rromi UMTF din Vânători-Neamț”, a mai declarat Adriana Petrariu.

Opinia cetăţenilor

V.L, 53 de ani, casnică: „E o imagine urâtă, cu acești cerșetori pe la toate intersecțiile. Trebuie găsită o rezolvare, să nu mai fie. Mai sunt oameni, care mai dau bani la acești cerșetori și nu e bine”.

R.D, 30 de ani, jurist: „Din păcate, sunt mulți și ne agasează. Eu, personal, nu dau bani la cerșetorii rromi. Mai dau bani, doar la acele persoane cu handicap sau femei bătrâne bolnave. Problema e că mulți dintre acești cerșetori se bagă și la furat din curțile oamenilor. E nevoie de o lege, de niște sancțiuni drastice. Se tot vorbește de o mafie a rromilor, care câștigă bani frumoși. E posibil”.

I.M, 40 de ani, tâmplar: „Eu, unul, nu-i mai suport. Să se facă ceva, domnule, cu ei. Din câte am auzit, sunt trimiși de alți rromi din Vânători, iar seara le iau toți banii la acești cerșetori. E o afacere”.

Ciprian Traian STURZU