pietricica turism

panait istrati carte

PANAIT  ISTRATI (1884-1935)

* Între ce prefeţe se leagănă viaţa zbuciumată a lui Panait Istrati: prefaţa lui Romain Rolland la „Chira Chiralina”(1923) şi prefaţa lui Panait la un debutant, Orwell (viitorul autor al celebrului roman „1984”)! Iată ce scria Romain despre… român: „În primele zile ale lui 1921, o scrisoare mi-a fost trimisă de la spitalul din Nisa. Fusese găsită la un disperat, care îşi tăiase beregata. Era puţină nădejde să mai scape. Citii şi mă simţii pătruns de zbuciumul geniului. Era ca un pârjol cotropitor peste câmpii. Era spovedania unui nou Gorki din Ţările Balcanice”.

* În vreme ce străinii apreciau că Panait Istrati repeta în Franţa cazul lui Joseph Conrad în Anglia, iar Romain Rolland nu pusese frâne entuziasmului dintâi („Nu cunosc un succes aşa de imediat universal ca al d-tale”), istoricul Nicolae Iorga strâmba din nas faţă de nişte „Haiduci în franţuzeşte”(?!?). Într-o epistolă din Septembrie 1924, expediată din Masevaux-Alsacia, Panait se adresase astfel lui Iorga: „Ehei, coane Iorga, adu-ţi aminte că Maiorescu i-a spus  într-o zi lui Gherea (cu drept sau fără drept): «Las-o mai domol pe unde nu te pricepi»”.

 * Pe paşaportul lui Panait Istrati, la „profesiune” este scris „zugrav”. Poeta Clara Mărgineanu va detalia: „A fost, printre altele, hamal în port, căldărar, zidar, servitor, purtător de reclame, fotograf. A fost ars de pribegie şi de soare, fără adăpost pe geruri câineşti, a fost bolnav, a fost flămând, a jucat barbut cu singurătatea şi cu moartea. Dar nu a renunţat, nu a abandonat lupta corp la corp cu viaţa ieşită din comun. L-a reanimat întotdeauna o voluptate a trăirii, o vibraţie puternică, de dincolo de lume”. Român pe jumătate grec şi scriind în franţuzeşte, Panait Istrati este numit de un ziarist de pe Sena „un povestitor născut din timpurile biblice”.

* Când în anul 1924, Panait Istrati a avut acel fulgerător succes parizian şi fusese tradus în mai multe limbi, graţie lui Romain Rolland (providenţială această înclinare a unui Romain „pour un roumain”), brăileanul se gândea la ecoul pe care-l va avea această izbândă în ţara de origine. Dar, conform obiceiului balcanic, Gorki al Balcanilor s-a trezit atacat de Nicolae Iorga, Al. Cazaban şi Liviu Rebreanu. A nimerit orbul Brăila, dar orbeţii invidiei n-au avut ochi pentru brăilean…

* La o crâşmă din Păcurarii Iaşilor, Panait Istrati a fost întrebat de Demostene Botez de ce s-a întors din Franţa acasă: „M-am întors să văd oameni”. Şi văzând uimirea din privirile lui Demostene şi ale doctorului Mironescu la asemenea justificare, a detaliat: „Voi nu ştiţi cum sunt! De o mare şi onctuoasă politeţe după o formulă stereotipă, pe care o folosesc toţi, fără excepţie, şi care acoperă o indiferenţă totală, o distanţă uriaşă între tine şi ei.(…) În tot acest timp, cât am trăit printre ei, m-am simţit cumplit de singur. Un fel de pai nebăgat în seamă. Vin dintr-un cumplit deşert, dintr-o Sahară neînchipuită.(…) Nici nu ştiţi ce bine mă simt aici, cu voi!”