Țară chinuintă de timpuri și istorie, de dușmani, prieteni și neamuri, Republica Moldova își croiește încet un nou destin. Semnarea, alături de Georgia și Ucraina, a acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană, pe 27 iunie, a fost cotată – sau mai degrabă interpretată pripit, în câteva medii internaționale politice și de presă – ca o lovitură dură pentru Rusia. Reacțiile temperamentale imediate ale unor oficiali inflamau atmosfera și veneau să întărească teama de represalii. În realitate, „afrontul” adus era unul așteptat. Nu tulbură, nu dă lovituri. A luat-o doar înaintea graficului fiindcă semnarea acordului cu Moldova și Georgia era programtă inițial pentru sfârșitul lui 2014. A intervenit criza din Ucraina și Uniunea Europeană a refuzat să stea cu mâinile-n sân.
În ideea de a descuraja teoriile cu lovitura și represaliile, cel puțin două două momente de referință sunt publice și erau perfect cunoscute la Moscova. Negocierile privind Acordul de Asociere au demarat pe 12 ianuarie 2010, la Chișinău și au luat sfârșit odată cu al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, în 29 noiembrie 2013. Anterior, deși unele tratate internaționale rămăsesră în vigoare după destrămarea URSS, primul document care instituționaliza relațiile dintre Moldova și Comunitățile Europene – Acordul de Parteneriat și Cooperare – a fost semnat în 1994 și a intrat în vigoare în 1998.
Încurcătura cea mare vine din altă parte. Are legătură cu istoria post-sovietică, nu cu viitorul parcurs european al unei țări chinuite. Moldova speră să facă parte în continuare din zona de liber schimb cu țările membre ale Comunității Statelor Independente. Premierul Iurie Leancă s-a declarat optimist, invocând principiile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă Rusia va introduce măsuri de protecție împotriva celor trei foste republici sovietice, situația dezvoltată ar ridica serioase îndoieli asupra strategilor de la Moscova. Este știut, confirmat că Rusia preferă să tragă foloase decât să creeze probleme necontrolabile. Influența și beneficiile în cele trei țări pot fi conservate fără războaie comerciale. La ce s-au înhămat în relația cu Uniunea Europeană, ce costuri cumplite le așteaptă, Moldova, Ucraina și Georgia vor descoperi în curând.
Pe fond de entuziasm și optimism național, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat miercuri Acordul de Asociere. Era nevoie de 52 de voturi favorabile din 101, au fost 59. Simbolistica specifică fraților de peste Prut și-a spus încă o dată cuvântul. N-au ales întâmplător data de 2 iulie, comemorarea lui Ștefan cel Mare, a cărui domnie, la ei, este ridicată la rangul mixt de doctrină și cult național. Vântul european le suflă în pânze. Pe 4 iulie pot sărbători relaxați și Ziua Statelor Unite ale Americii. La Chișinău, într-o țară măruntă, Unchiul Sam a trimis ambasador cu acte în regulă, pe William H. Moser, un diplomat de carieră. Coincidența, probabil, face să fi activat în Ucraina și Kazahstan. La București ne închinăm unui însărcinat cu afaceri care ridică ode bravilor procurori.
Viorel COSMA
