Ideea de a trimite în Parlament reprezentanți care să ducă mai departe nevoile comunității este cea care stă la baza votului uninominal. Mecanismul funcționează – sau ar trebui să funcționeze – în felul următor: după o confruntare electorală, oamenii dintr-o zonă aleg un candidat, pe cel care vine în fața lor cu cel mai bun (sau cel mai convingător) program pentru ei și zonă. După ce trec alegerile, candidatul respectiv urmărește să pună în practică, în primul rând, programul propriu, dar și ce mai poate lua bun de la contracandidații săi. După prima sesiune, o analiză a activității parlamentarilor din județul Neamț, raportată la nevoile județului, este, credem, de bun augur. Atât pentru alegători, cât și pentru aleși. Primii, să-și aducă aminte de promisiunile făcute, nu numai de sacoșele promoționale, ultimii de misiunea cu care au fost învestiți. Ca o concluzie preliminară, cu riscul de a greși foarte puțin, putem spune că parlamentarii nemțeni s-au aplecat puțin, unii deloc, asupra problemelor comunităților locale și mai mult asupra unor probleme generale, cu impact de imagine și generatoare de posibile avantaje. Trebuie să nu uităm că, de multe ori – dacă nu de cele mai multe ori -, ei sunt și încorsetați de disciplina de partid. Așa că semnează inițiative legislative la grămadă, după cum vine ordinul de la șefi. Am început serialul nostru cu senatorii de Neamț, continuăm cu deputații. Alfabetic, ca să nu supărăm partidul.
Vlad Marcoci este, de mai bine de jumătate de an, deputat de Neamț, ales de jumătate din pietreni, plus Dumbrava Roșie și Săvinești. Aflat la primul mandat, este lipsit de experiență parlamentară, chit că pe alte ramuri – politică, administrație, funcții importante, reprezentări prin consilii de administrație ale unor companii naționale, afaceri de stat, afaceri private – a adunat destulă. Lipsa experienței nu l-a împiedicat însă să-și vadă de treaba pentru care s-a dus în Parlament, respectiv să facă legi. Ce dacă nu le-a făcut el pe toate? Important este că a ascultat argumentele colegilor (de partid, de Uniune, de opoziție) și că a decis să susțină prin semnătura sa ideile lor.
* Scump la vorbă
”Eu, Marcoci Vlad, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, Colegiul uninominal nr. 2,
Jur credinţă patriei mele România.
Jur să respect Constituţia şi legile ţării.
Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.
Aşa să mă ajute Dumnezeu!”
Sunt cele 39 de secunde de glorie ale deputatului Vlad Marcoci în legislatura 2012-prezent, așa cum a fost ea consemnată în scriptele Camerei. Am putea spune că parlamentarul tace și face, dar am mai atribuit această caracteristică unul deputat de Neamț, care-i este șef politic dlui. Marcoci și nu putem pune semnul egalității între ei.
* Echilibru ecologic, femei și bărbați
Sinteza activității parlamentare a deputatului Marcoci îl plasează pe la mijlocul clasamentului hărniciei, așa încât rămâne la latitudinea alegătorilor săi să decidă dacă pun ori ignoră ghilimelele. Putem remarca totuși că, prin afilierea la PSD și a grupului acestuia parlamentar, Vlad Marcoci a prins loc în Comisia permanentă pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (din mai 2013), plus unul în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați (unde e chiar secretar). Face parte din grupurile de prietenie parlamentară cu Slovenia și Coreea. Prietenia internațională nu s-a concretizat până acum în activitate, dar apartenența la cele două comisii de specialitate da.
Cele 10 propuneri legislative pe care apare (și) numele deputatului Marcoci au în vedere nu doar activitatea sa dinainte de deputăție – gen, Fondul de Mediu -, ci și modificarea legii care bate-n cuie egalitatea șanselor pentru femei și bărbați ori a legii dialogului social.
Prima inițiativă are în vedere definirea spațiului rural și e pornită de 24 de deputați și senatori, de toate coloraturile politice, dar preponderent social-democrați. Alți 4 deputați de Neamț au susținut această propunere, pentru a atesta o dată pentru totdeauna că Bicaz, Târgu Neamț și Roznov sunt orașe, chiar dacă au până-n 25.000 de locuitori, că ”nu au atins încă indicatorii cantitativi și calitativi minimali de dezvoltare urbană conform legii nr. 351/2001”, că satele Izvoru Alb, Potoci și Secu sunt arondate Bicazului și că, odată adoptată legea, orașele vor putea atrage fonduri de dezvoltare inclusiv pe programe adresate strict mediului rural.
La fel au fost inițiate propuneri privind completarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 (pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997), ori cea pentru completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (încurajarea reciclării deșeurilor lemnoase provenite din tăieri, pentru o rapidă reîmpădurire a suprafețelor golașe), ori modificarea unui alineat din OUG nr.13/2006 (pentru suplimentarea cu 100 a numărului de posturi de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), ori completare adusă legii apelor și, în fine, dar nu în cele din urmă, clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole.
Completarea și modificările aduse legii privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, de asemenea iscălită de Vlad Marcoci, are în vedere înființarea unei Autorități (naționale, dar și la nivel județean), care să supravegheze și să promoveze tratamentul (ne)discriminatoriu de care se bucură doamnele în societate și mai ales la locul de muncă. Un aspect pozitiv al legii, dacă ea va trece cu bine și de Senat, este că oferă în clar semnificația unor termeni precum ”sex”, ”gen”, ”hărțuire sexuală”, ”hărțuire morală” și mai instituie și un minim 40% reprezentativitate feminină în orice structură, fie ea politică, administrativă, instituțională sau de alt fel. Iar viitoarea agenție va avea rolul să vegheze că procentul e respectat și că femeile au acces la funcții publice, politice, de conducere, etc.
* Pământ pentru tineri și Școala Ardeleană
Prin propunerea de modificare la legii 15/2003, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, deputatul Marcoci susține (el și 17 deputați), mărirea suprafeței de teren acordată tinerilor care vor să se stabilească la țară, de la 500 mp cât prevede acum legea, la 1.000 mp, asta pentru că s-a constatat că, la sate, 500 mp nu ajung și pentru casă, și pentru grajduri, și pentru hambare și pentru magazia de lemne.
Un alt punct de interes pentru Marcoci și pentru alegătorii din Transilvania este declararea zilei de 11 octombrie ca Ziua Școlii Ardelene. Asta pentru că ”Școala Ardeleană este un curent întemeietor prin definiție, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei și opere care ne definesc genetic, istoric și sociologic în aria de cugetare a Europei”, dar și pentru că, în definitiv, avem Ziua Națională pe 1 decembrie, Ziua Armatei pe 25 octombrie, Ziua Drapelului Național pe 26 iunie, Ziua Educației, Ziua Împotriva Fumatului, ziua Diabetului, ziua dinților sănătoși, ziua zonelor umede și o ”samă” de alte zile, deci de ce n-am avea și o zi de simpozioane dedicate momentului istoric când, la 11 octombrie 1754, Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor?
O ultimă idee încheie activitatea și prima sesiune de lucru a deputatului Marcoci, respectiv modificarea legii dialogului social, inițiată de 71 de deputați și senatori USL, care a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere și a fost trimisă pe circuitul guvernamental pentru obținerea avizelor și punctelor de vedere necesare.
La o analiză sumară a activității de debut parlamentar, Vlad Marcoci se plasează pe un legitim loc 5 din 10 deputați, ceea ce îl califică la un 7, cu minus, urmând să rezolve lipsurile la toamnă, când, probabil, va fi mai aplecat și problemelor micro, din colegiul său, nu doar asupra celor macro-guvernamentale.
Dana OSTAHIE
”Harnicii” din Parlament:
Vlad Marcoci – colegul deputat
Șapou/ intro:
Ideea de a trimite în Parlament reprezentanți care să ducă mai departe nevoile comunității este cea care stă la baza votului uninominal. Mecanismul funcționează – sau ar trebui să funcționeze – în felul următor: după o confruntare electorală, oamenii dintr-o zonă aleg un candidat, pe cel care vine în fața lor cu cel mai bun (sau cel mai convingător) program pentru ei și zonă. După ce trec alegerile, candidatul respectiv urmărește să pună în practică, în primul rând, programul propriu, dar și ce mai poate lua bun de la contracandidații săi. După prima sesiune, o analiză a activității parlamentarilor din județul Neamț, raportată la nevoile județului, este, credem, de bun augur. Atât pentru alegători, cât și pentru aleși. Primii, să-și aducă aminte de promisiunile făcute, nu numai de sacoșele promoționale, ultimii de misiunea cu care au fost învestiți. Ca o concluzie preliminară, cu riscul de a greși foarte puțin, putem spune că parlamentarii nemțeni s-au aplecat puțin, unii deloc, asupra problemelor comunităților locale și mai mult asupra unor probleme generale, cu impact de imagine și generatoare de posibile avantaje. Trebuie să nu uităm că, de multe ori – dacă nu de cele mai multe ori -, ei sunt și încorsetați de disciplina de partid. Așa că semnează inițiative legislative la grămadă, după cum vine ordinul de la șefi. Am început serialul nostru cu senatorii de Neamț, continuăm cu deputații. Alfabetic, ca să nu supărăm partidul.
Vlad Marcoci este, de mai bine de jumătate de an, deputat de Neamț, ales de jumătate din pietreni, plus Dumbrava Roșie și Săvinești. Aflat la primul mandat, este lipsit de experiență parlamentară, chit că pe alte ramuri – politică, administrație, funcții importante, reprezentări prin consilii de administrație ale unor companii naționale, afaceri de stat, afaceri private – a adunat destulă. Lipsa experienței nu l-a împiedicat însă să-și vadă de treaba pentru care s-a dus în Parlament, respectiv să facă legi. Ce dacă nu le-a făcut el pe toate? Important este că a ascultat argumentele colegilor (de partid, de Uniune, de opoziție) și că a decis să susțină prin semnătura sa ideile lor.
* Scump la vorbă
”Eu, Marcoci Vlad, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, Colegiul uninominal nr. 2,
Jur credinţă patriei mele România.
Jur să respect Constituţia şi legile ţării.
Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.
Aşa să mă ajute Dumnezeu!”
Sunt cele 39 de secunde de glorie ale deputatului Vlad Marcoci în legislatura 2012-prezent, așa cum a fost ea consemnată în scriptele Camerei. Am putea spune că parlamentarul tace și face, dar am mai atribuit această caracteristică unul deputat de Neamț, care-i este șef politic dlui. Marcoci și nu putem pune semnul egalității între ei.
* Echilibru ecologic, femei și bărbați
Sinteza activității parlamentare a deputatului Marcoci îl plasează pe la mijlocul clasamentului hărniciei, așa încât rămâne la latitudinea alegătorilor săi să decidă dacă pun ori ignoră ghilimelele. Putem remarca totuși că, prin afilierea la PSD și a grupului acestuia parlamentar, Vlad Marcoci a prins loc în Comisia permanentă pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (din mai 2013), plus unul în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați (unde e chiar secretar). Face parte din grupurile de prietenie parlamentară cu Slovenia și Coreea. Prietenia internațională nu s-a concretizat până acum în activitate, dar apartenența la cele două comisii de specialitate da.
Cele 10 propuneri legislative pe care apare (și) numele deputatului Marcoci au în vedere nu doar activitatea sa dinainte de deputăție – gen, Fondul de Mediu -, ci și modificarea legii care bate-n cuie egalitatea șanselor pentru femei și bărbați ori a legii dialogului social.
Prima inițiativă are în vedere definirea spațiului rural și e pornită de 24 de deputați și senatori, de toate coloraturile politice, dar preponderent social-democrați. Alți 4 deputați de Neamț au susținut această propunere, pentru a atesta o dată pentru totdeauna că Bicaz, Târgu Neamț și Roznov sunt orașe, chiar dacă au până-n 25.000 de locuitori, că ”nu au atins încă indicatorii cantitativi și calitativi minimali de dezvoltare urbană conform legii nr. 351/2001”, că satele Izvoru Alb, Potoci și Secu sunt arondate Bicazului și că, odată adoptată legea, orașele vor putea atrage fonduri de dezvoltare inclusiv pe programe adresate strict mediului rural.
La fel au fost inițiate propuneri privind completarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 (pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997), ori cea pentru completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (încurajarea reciclării deșeurilor lemnoase provenite din tăieri, pentru o rapidă reîmpădurire a suprafețelor golașe), ori modificarea unui alineat din OUG nr.13/2006 (pentru suplimentarea cu 100 a numărului de posturi de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), ori completare adusă legii apelor și, în fine, dar nu în cele din urmă, clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole.
Completarea și modificările aduse legii privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, de asemenea iscălită de Vlad Marcoci, are în vedere înființarea unei Autorități (naționale, dar și la nivel județean), care să supravegheze și să promoveze tratamentul (ne)discriminatoriu de care se bucură doamnele în societate și mai ales la locul de muncă. Un aspect pozitiv al legii, dacă ea va trece cu bine și de Senat, este că oferă în clar semnificația unor termeni precum ”sex”, ”gen”, ”hărțuire sexuală”, ”hărțuire morală” și mai instituie și un minim 40% reprezentativitate feminină în orice structură, fie ea politică, administrativă, instituțională sau de alt fel. Iar viitoarea agenție va avea rolul să vegheze că procentul e respectat și că femeile au acces la funcții publice, politice, de conducere, etc.
* Pământ pentru tineri și Școala Ardeleană
Prin propunerea de modificare la legii 15/2003, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, deputatul Marcoci susține (el și 17 deputați), mărirea suprafeței de teren acordată tinerilor care vor să se stabilească la țară, de la 500 mp cât prevede acum legea, la 1.000 mp, asta pentru că s-a constatat că, la sate, 500 mp nu ajung și pentru casă, și pentru grajduri, și pentru hambare și pentru magazia de lemne.
Un alt punct de interes pentru Marcoci și pentru alegătorii din Transilvania este declararea zilei de 11 octombrie ca Ziua Școlii Ardelene. Asta pentru că ”Școala Ardeleană este un curent întemeietor prin definiție, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei și opere care ne definesc genetic, istoric și sociologic în aria de cugetare a Europei”, dar și pentru că, în definitiv, avem Ziua Națională pe 1 decembrie, Ziua Armatei pe 25 octombrie, Ziua Drapelului Național pe 26 iunie, Ziua Educației, Ziua Împotriva Fumatului, ziua Diabetului, ziua dinților sănătoși, ziua zonelor umede și o ”samă” de alte zile, deci de ce n-am avea și o zi de simpozioane dedicate momentului istoric când, la 11 octombrie 1754, Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor?
O ultimă idee încheie activitatea și prima sesiune de lucru a deputatului Marcoci, respectiv modificarea legii dialogului social, inițiată de 71 de deputați și senatori USL, care a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere și a fost trimisă pe circuitul guvernamental pentru obținerea avizelor și punctelor de vedere necesare.
La o analiză sumară a activității de debut parlamentar, Vlad Marcoci se plasează pe un legitim loc 5 din 10 deputați, ceea ce îl califică la un 7, cu minus, urmând să rezolve lipsurile la toamnă, când, probabil, va fi mai aplecat și problemelor micro, din colegiul său, nu doar asupra celor macro-guvernamentale.
Dana OSTAHIE
