* PEŢ, Anton (frate cu Peţ Gheorghe). Preot greco-catolic din comuna Răchiteni – Iaşi. A găzduit-o pe aviatoarea Smaranda Brăescu, pe care Securitatea o pusese sub urmărire, pentru că semnase, în 1946, un memoriu adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite, alături de generalul Aldea, Gr. T. Popa, actorul Constantin Tănase ş.a., prin care înaltul for era înştiinţat că alegerile din noiembrie 1946 fuseseră falsificate de comunişti. Smaranda Brăescu fusese condamnată, în contumacie, la 2 ani de închisoare. La Anton Peţ o adusese un alt preot, Dumitru Matei. În timp ce stătea ascunsă, a fost recunoscută de un ceangău care făcuse şcoala de paraşutişti şi care l-a anunţat pe şeful de post din Răchiteni. Acesta l-a pus în gardă pe Anton Peţ, care a dus-o pe Smaranda Brăescu la fratele său, tot preot, Gheorghe Peţ, din comuna Butea, de lângă Roman. Anton Peţ a fost arestat şi condamnat la 5 ani de închisoare, în lotul de 6 persoane condamnate pentru că o ajutaseră pe Smaranda Brăescu.
* PEŢ(I), Gheorghe (frate cu Peţ Anton). Preot romano-catolic din comuna Butea – Iaşi, de lângă Roman (în lunca Siretului). Ordonat episcop în clandestinitate, a fost pus sub urmărire de Securitate. La 6 august 1949, forţe importante au sosit în comună, pentru a-l aresta, dar au întâmpinat o rezistenţă neaşteptată. Peste 3.000 de săteni au venit, la chemarea clopotelor, pentru a-şi apăra preotul. Securiştii au adus o tanchetă, au înconjurat satul cu tunuri şi au trimis un avion să arunce petarde asupra satului. Maşinile securiştilor au fost răsturnate de ţărani, iar două dintre ele au fost distruse. Securitatea a operat multe arestări în comună. Preotul a stat ascuns şi a fost arestat mai târziu, fiind învinuit şi pentru faptul că o ascunsese pe aviatoarea Smaranda Brăescu. Condamnat la 5 ani de închisoare. Detenţia la Sighet şi Râmnicu- Sărat, de unde a fost eliberat, în 1955.
* PILLAT, Florica I. Născută la 21 noiembrie 1909. Domiciliu obligatoriu (ultimul, la Piatra-Neamţ, str. Bistriţei, nr. 28). Arestată la începutul lui 1958, torturată în ancheta Securităţii din Bacău şi judecată, într-un lot de foşti moşieri, dislocaţi după confiscarea moşiilor, de la 3 martie 1949. Condamnată la 23 de ani de muncă silnică. Prin decizia 1.334 a Curţii Supreme de Justiţie, s-a examinat recursul în anulare înaintat de procurorul- general şi s-a hotărât casarea sentinţei de condamnare, constatându-se că instanţa se pronunţase în mod eronat. În consecinţă, Curtea Supremă de Justiţie a hotărât achitarea foştilor moşieri. La data acestei hotărâri, mulţi dintre aceştia muriseră deja, din cauza torturilor la care fuseseră supuşi, în timpul anchetelor, şi a regimului de exterminare din închisorile comuniste.
* PINTEA, Dumitru. Ţăran. Arestat în octombrie 1949, cu un grup de partizani anticomunişti din Gărzile Decebal. Detenţia la Iaşi, Gherla şi în lagăre de muncă forţată.
* PINTILIE, Iacob. Arestat în 1948, într-un grup de elevi. Rearestat în 1959 şi condamnat. Detenţia la Târgşor şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării, Luciu-Giurgeni şi Salcia.
* PISĂULTE, Ioan. Ţăran din Ţibucani. Membru al organizaţiei legionare anticomuniste care acţiona în regiune, în 1948. Arestat.
* PIŢU, Eugen. Din Roman. Condamnat
* PITULICE, Valeria. Din Roman. Condamnată.
* PODARU, Nicolae. Născut în 1922, la Râşnov – Neamţ. Condamnat.
Notă: Informaţiile sunt preluate, selectiv, din tabelul publicat pe site Procesul comunismului – Colecţii – Cicerone Ioniţoiu. Vol. 8: Dicţionar P-Q, prefaţă de Alex Ştefănescu; lucrare revizuită de Filip Lucian Iorga, Editura Maşina de scris, 2006.
