Comparațiile între politicienii de ieri și cei de astăzi nu sunt deloc măgulitoare pentru contemporanii noştri. Dacă cei din vechime au dat dovadă, de cele mai multe ori, de verticalitate, dusă uneori până la nivelul curajului… nebun, cei de astăzi au dus compromisul, nu la nivel de artă, cum se spune, ci, mai curând, la nivel de arivism social, de cele mai multe ori la baza acestuia stând niscaiva interese băneşti. Vorba lui Tănase Scatiu: „ai bani, eşti boier – n-ai bani, poţi fi coborât şi cu hârzobul din cer”… Din seria ei aveau curaj, noi stăm cu spinarea îndoită la UE, NATO şi alte organisme, vă oferim o superbă poziţie politică a lui Iuliu Maniu, într-un moment în care România trecea prin mari pericole. (M. CONSTANTINESCU)
“Declaraţiile d-lui. Mussolini au provocat după cum era firesc, consternare în Ardeal. Ziarele democratice răspund în termeni aspri ducelui, iar în redacţiile de dreapta declaraţiile dela Milano au produs o adevărată derută. Oamenii politici sunt preocupaţi şi ei, în cea mai înaltă măsură, de declaraţiile d-lui. Mussolini. D. Iuliu Maniu a venit astăzi dela Bădăcin la Cluj. Am solicitat fostului preşedinte al partidului naţional ţărănesc un interview în legătură cu declaraţiile dela Milano. Astă seară am primit răspunsurile d-lui Maniu la întrebările noastre.
Cu privire la discursul ducelui, omul de stat ardelean ne spune: – Recentul discurs dela Milano rostit de d. Mussolini loveşte adânc în interesele neamului românesc. Înţelesul clar al acestui discurs este că şeful guvernului italian este pentru revizuirea tratatului dela Trianon, pentru ciuntirea hotarelor ţării noastre şi e potrivnic Societăţii Naţiunilor. Protestăm categoric împotriva acestor teze nedrepte şi în aceiaş vreme primejdioase pentru interesele obşteşti ale Europei. Pacea dela Trianon a făcut dreptate popoarelor oprimate din Bazinul Dunărean. Prin tratatele de pace nu a fost mutilată monarhia austro-ungară care era un anacronism, ci cu concursul activ şi eroic al Italiei a fost reparată o nedreptate istorică şi a fost desfiinţată o absurditate politică şi geografică. Ţara naţiunii maghiare, departe de a fi mutilată a rămas între hotarele ei etnice, de vechea Ungarie deslipindu-se numai unele enclave etnice ungureşti formate în mod artificial prin infiltraţiuni organizate sistematic de puterea statului duşmănos şi asupritor al popoarelor nemaghiare. În conştiinţa drepturilor noastre inalienabile, ne vom apăra hotarele cu ultima energie, în adevăr până la ultima picătură de sânge. Atingerea acestor hotare înseamnă răsboiul, un răsboi pe care noi nu-l dorim, dar pe care, dacă va trebui, îl vom face cu fanatism şi cu puterea convingerii că prin ele ne apărăm patrimoniul naţional şi ne apărăm dreptatea noastră, atâtea veacuri încătuşată. (…) La Milano, d. Mussolini a repetat în chip mai categoric declaraţiile pe cari le-a făcut înainte cu doi ani. Iar interpelarea pe care am desvoltat-o cu acea ocaziune şi în răspunsul de atunci, dat de d. Titulescu, au fost învederate încă odată, în mod sistematic, atât dreptatea cauzei noastre, cât şi rătăcirile d-lui Mussolini. De data aceasta mă mărginesc să arăt sincerul meu regret că d. Mussolini persistă pe calea apucată. (…) Oricât de îngrijorătoare ar fi însă fenomenele din ultimul timp, totuşi nu e cazul să fim pesimişti în judecarea situaţiei. Avem aliaţi puternici, marile democraţii occidentale veghează asupra intereselor păcii, iar noi avem energii naţionale suficiente, pentru a le pune cu deplin succes în serviciul apărării patrimoniului naţional. (…) Porunca momentului este deci înarmarea sufletească şi militară desăvârşită şi neîntârziată, solidaritate naţională, unitate de acţiune, fidelitate faţă de tratate şi încercarea sinceră de a găsi calea ce duce dela Roma rău informată, la Roma bine informată”.
(Dimineaţa, duminică, 8 noiembrie 1936)
Notă: În textul provenit din cotidianul “Dimineaţa” este păstrată ortografia epocii.
Cine a fost Iuliu Maniu?
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost un om politic român, deputat de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleu Silvaniei și Bădăcin, a urmat școala primară la Blaj, absolvind apoi liceul calvin din Zalău. A efectuat studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896. Și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Român din Transilvania. Face parte dintre organizatorii Marii Adunări de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918, unde se va decide unirea Transilvaniei cu Regatul României. Partidul Național Român din Transilvania s-a unit, în 1926, cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache, constituind Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost președinte al partidului (1926–1933 și 1937–1947) și de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933. În ultimul deceniu al vieții sale, Iuliu Maniu a fost implicat în politică ca un opozant al regimului lui Ion Antonescu, fără să se implice în actul de la 23 august 1944; după această dată, Maniu a luptat împotriva preluării țării de către comuniști. În urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viață. Este trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 este transferat împreună cu Mihalache și alți național-țărăniști la Sighet. Iuliu Maniu s-a stins din viata la 5 februarie 1953, la Sighet, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.
Cine a fost Benito Mussolini?
Benito Mussolini (29 iulie 1883 – 28 aprilie 1945) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat statul fascist, utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Germania lui Adolf Hitler, a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus, în final, la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. La declanșarea Primului Război Mondial, Benito Mussolini intră în conflict deschis cu conducătorii Partidului Socialist Italian pentru poziția sa deschis și vehement exprimată de intrare a Italiei în război împotriva Germaniei. Ca rezultat direct al “nesupunerii” sale față de politica partidului, la 25 noiembrie 1914, Mussolini este expulzat din Partidul Socialist Italian. În octombrie 1922, Mussolini organizează “Marșul asupra Romei” (“Marcia su Roma”). La ordinul său, mii de fasciști se îndreaptă spre Roma pentru a prelua puterea. Intimidat și temându-se de un război civil, regele Victor Emanuel III îl desemnează pe Mussolini drept prim-ministru. În anii următori, Mussolini preia treptat întreaga putere, luându-și titlul de “Il Duce” și impunând în Italia cultul propriei personalități. În primăvara lui 1945, după înfrângerea totală a armatelor germane din nordul Italiei, Benito Mussolini, împreună cu amanta sa, Clara Petacci, fuge în Elveția. Cei doi se ascund într-o vilă, pe malul lacului Como, vilă ce fusese pregătită de mult ca refugiu în caz de dezastru. Partizanii italieni comuniști îi recunosc și îi capturează la Dongo, lângă lacul Como, și, fără nici o judecată, doar invocând motivul vag „pentru crime împotriva poporului italian” îi execută prin împușcare. Cadavrele lor sunt aduse la Milano și atârnate cu capul în jos, agățate de călcâie de o bară de acoperiș.
