pietricica turism
heidelbergcement
Sursă foto: zf.ro

Miercuri, 14 august, primul ministrul al României, Viorica Dăncilă, a anunțat că România a înregistrat a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru al acestui an. Țara noastră arfi înregistrat o creștere a Produsului Intern Brut de 4,6%, fiind devansată de Ungaria care a înregistrat o creștere în aceeași perioadă de 5,1%. În fapt, țările fruntașe din clasament sunt toate din zona Europei Centrale și de Vest: Polonia, Lituania, Bulgaria, Cipru. La polul opus stau țările vest europene unde creșterea economică este mai redusă. Evident, depinde la ce anume te raportezi.

În primul trimestru al anului 2019,produsul intern brut al România a crescut cu 5,1% față de perioada similară din 2018, depășind așteptările specialiștilor.  Semnale de alarmă nu au întârziat să apară, în momentul în care s-a căutat sursa acestei creșteri: „PIB-ul creşte pe baza consu­mu­lui. Industria se duce în jos pentru că nu se fac investiţii. Investiţiile publice nu sunt la nivelul care să susţină creşterea robustă, in­ves­tiţiile private, nici ele nu sunt pentru că temerea este mare. Desigur şi cererea ex­ternă a fost foarte slabă, în ultima vreme”, a declarat economistul șef al ING Bank, Ciprian Dascălu (sursă aici).

Situația economică reală a României este greu de analizat cu datele publice aflate pe piață. La vedere, avem un Guvern care a anunțat în fiecare an o creștere economică care punea România în poziții fruntașe în Uniunea Europeană, care în fiecare an s-a transmis populației că, în ciuda majorării salariilor bugetarilor, a creșterii pensiilor, România are bani și își permite să facă ia aceste măsuri și să își continue și investițiile. Tot la vedere se poate observa că la capitolul investiții criticii reproșează că acestea au (cam) fost uitate.

Dacă ai răbdare și încerci să întrezărești situația economică a țării din declarațiile ministrului de finanțe poți avea surprize. Mai mult neplăcute.

Teodorovici și minciuna țintei de deficit 

La începutul anului 2019  Eugen Teodorovici vizibilul ministru al Finanțelor, anunța victorios că România s-a încadrat în ținta de deficit de 3%, cu toate îndoielile care fuseseră exprimate de organizații europene și de alți specialiști din țară: „Anul trecut se închide, pentru că datele oficiale vor fi undeva la finalul lunii martie, când și Eurostat va veni și va confirma asta, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB. Noi am spus undeva sub 2,9% din PIB, în zona aceea. Chiar dacă nu avem date oficiale încă, vor fi date pe execuția pe decembrie, la 25 ianuarie. Ca ministru de finanțe, totuși am anumite elemente și pot să și anticipez. Deci, nici vorbă să sărim de 3%. Noi am planificat pentru anul trecut 2,97%, dar va fi chiar sub acest nivel pe cash”. (sursă aici)

Comisia Europeană însă nu a fost (complet) de acord cu acest mesaj victorios venit din partea Guvernului. Un raport al acesteia precizează că ținta de deficit sub 3% din PIB în cash a fost atinsă dar că acest lucru s-a întâmplat printr-un artificiu fiscal, anume nerambursarea TVA către firme dar și amânarea plății unor pensii din decembrie pentru luna ianuarie (sursă aici).

În fapt, în luna martie, ANAF a rambursat o tranșă de TVA în valoare de 2,6 miliarde de lei, voci din opoziție acuzând că Teodorovici a amânat intenționat plățile către companii de anul trecut pentru acest an cu scopul de a face ca cifrele să arate mai bine. (sursă aici). Comisia a estimat deficitul României pe 2018 la 3,3%. De ce este importantă această valoare de 3% a deficitului? În primul rând, România și-a luat angajamente la nivel internațional de a nu depăși această valoare, condiție crucială pentru a putea trece la moneda euro iar depășirea acestui prag ne poate expune la sancțiuni. Dar, poate mai important, este indicatorul care a fost utilizat de opoziție cel mai des pentru a ataca măsurile economice ale Guvernului, de fiecare dată spunând că deficitul va crește. Când Teodorovici a anunțat o valoare a deficitului sub 3%, a fost o victorie a Guvernului. Când a apărut raportul Comisiei Europene, deja trecuse anul și nu s-a mai dat atât de mare importanță.

Dar care este situația în 2019? În privința previziunilor, din nou au fost contradicții. Comisia Europeană preconiza un deficit bugetar de 3,4% din PIB și un deficit structural la același nivel (în condițiile în care ținta deficitului structural este de 1%). Eugen Teodorovici însă își menține optimismul: „Pentru 2019, nici vorbă de deficitul de 5%. Nu e cât vreau eu. Ne-am propus undeva poate spre jumate din cifra pe care unii și alții o lansează”. Trecând peste limbajul aparent profesional folosit de ministru, mesajul era clar: un deficit chiar mai mic decât cel din 2018, asta în condițiile în care salariile bugetarilor dar și pensiile ar trebui să crească în 2019!

Teodorovici și ”războiul” cu note false cu bugetarii

Dacă este să privim o parte din declarațiile date de către Eugen Teodorovici în acest an, să le punem în legătură cu propunerile pentru rectificarea bugetară și cu unele informații apărute pe surse în presa centrală, imaginea privind situația actuală a României nu pare atât de optimistă. În luna august ministrul finanțelor și-a exprimat public poziția că o reducere cu 20% a personalului din administrație publică ar ajuta la eficientizarea activității. Nevoia de reducere a aparatului administrativ nu este una chiar nouă în discursul ministrului. Într-o intervenție telefonică la Antena 3 și preluată apoi de DC News, acesta anunța: „Trebuie să continuăm să ne concentrăm pe partea de investiții şi să oprim cheltuielile sau orice altă nouă cheltuială în zona publică în mod nejustificat. Trebuie să avem o abordare foarte radicală. Anul acesta va trebui să analizăm toate cheltuielile publice şi acolo unde este cazul să facem reducerile necesare. Luăm fiecare instituţie în parte, fiecare minister, fiecare agenţie, pentru a vedea exact dacă ceea ce face astăzi se şi justifică. Dacă, într-adevăr, sunt atribuţii care trebuie să dispară sau se suprapun cu altele. Administraţia publică de foarte multe ori încurcă activitatea economică şi atunci înseamnă că lucrurile se suprapun şi nu se justifică a mai fi menţinute. Asta înseamnă că acea zonă va fi eliminată ca şi cheltuială publică. (…) Săptămâna viitoare vom stabili un calendar de analiză pe instituţii şi toată această analiză trebuie să fie finalizată până la finele semestrului astfel încât prima rectificare bugetară să ia în vedere şi efectele pozitive ale acestor decizii”. Întrebat fiind dacă această analiză se poate încheia cu unele concedieri, ministrul a declarat: „Vor fi şi situaţii când anumiţi colegi din administraţia centrală, care nu-şi justifică prezenţa acolo se vor reorienta către alte locuri, poate în administraţia publică acolo unde este nevoie”.  Pentru a justifica aceste posibile restructurări Teodorovici a făcut două afirmații: „Dacă pleacă mâine 20% din administrația centrală nu cred că este niciun fel de problemă în a funcționa. Din contră, se mișcă și mai bine… Este o situație neplăcută care trebuie inversată în ceea ce privește salariile. Nu poți avea la stat salarii mai mari decât în sectorul privat… Și toată lumea din administrație are foarte bine ca și calificativ adică suntem o administrație de supereroi”. (sursă aici).

Că birocrația este o problemă, nimeni nu poate nega. Avem un aparat administrativ greoi și inflexibil dar a spune că este o problemă în a avea salarii mai mari la stat ca la privat, în condițiile în care ai majorat chiar tu salariile acelea fără a lua nicio măsură legată de performanță, eficiență a funcționarului pare cel puțin ciudat. Cu toate că nu a făcut încă nicio estimare privind numărul de posturi care ar urma să fie tăiate în anul următor, Teodorovici a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță prin care se reduce numărul de posturi din aparatul de stat prin diminuarea numărului de posturi aferente cabinetul secretarului de stat, subsecretarilor de stat și asimilaților acestora din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului. Același proiect propune instituirea unui principiu de 1 la 3 din totalul posturilor ce se va vacanta: la trei posturi ocupate devenite vacante, un post va fi scos la concurs (sursă aici). Se pare că restructurarea bugetară va avea în vedere măcar o parte din aceste elemente.

Teodorovici – specialist (și) în educație

Dar ministrul Teodorovici a manifestat interes și în multe alte domenii de activitate. De exemplu, tot la începutul lunii august, el își exprima dorința de a reduce numărul de ore la unele materii în școală: „Putem agrea să reducem (numărul de ore n.r.), ceea ce și părinții și elevii și cred că și Ministerul Educației își doresc, ca numărul de ore pe anumite materii care nu se justifică… Să nu mai încărcăm elevii atât de mult. Cumva se dorește acest lucru cu adevărat?” (sursă aici). De ce anunță ministrul Finanțelor posibile schimbări în numărul de ore pe care elevii l-ar avea la materii cu o lună înainte de începerea anului școlar și de ce este acesta interesat de numărul de ore pe care îl au elevii la clasă?

Acestea ar fi întrebări care probabil ar fi avut răspuns după discuții purtată de ministrul Educației cu reprezentanți ai sindicatelor, ai părinților, ai elevilor, ai Inspectoratelor. O explicație alternativă și mult mai probabilă este că Eugen Teodorovici este mai interesat de numărul profesorilor pe care trebuie să îi plătească din fondurile suficiente pe care le are la dispoziție.

Teodorovici a susținut limitarea drepturilor studenților la transportul gratuit cu trenul precum și neacordarea burselor pentru studenți în perioada verii. (sursă aici). În aceste probleme s-a reușit atingerea unui compromis cu asociațiile de studenți.

Teodorovici și pensiile date de PSD

O poziție interesantă are ministrul Finanțelor și îm problema pensiilor. Acesta a explicat că susține impozitarea pensiilor „peste un anumit plafon” și nu doar a pensiilor speciale. În iulie Teodorovici declara: „Se lucrează la un proiect, sunt mai multe variante. Ne bazăm pe bun simț, pe multe altele pe care mulți nu le au. Vom discuta în Guvern, în Coaliție, apoi se va lua decizia.  Să nu facem speculații. Pe baza simulărilor vom prezanta acest proiect, apoi decizia cea mai bună va fi luată și comunicată public. Câteva zile durează. Vom ieși cu acele măsuri, le vom comunica public și le vom aplica cât mai repede” (sursă aici).

În același timp, el susține că „pensiile se vor dubla. Legea pensiilor va fi aplicată fără niciun fel de discuție… Ar trebui să fie foarte clar că nu este un lucru ușor, ar părea la prima vedere imposibil de aplicat și oamenii ar trebui să înțelegeagă că este o singură șansă. Acum poate o să se spună, sigur, da PSD. Da, așa este, pentru că e o nebunie, este o nebunie astăzi, dar poate deveni o nebunie frumoasă dacă rămânem în continuare la guvernare”. (sursă aici). Probabil că foarte rar s-a întâmplat în istorie să auzim un ministru de finanțe folosind nebunia ca un argument în favoarea măsurii care o susține, dar, trecând peste asta, mesajul e simplu: PSD e singurul care poate dubla pensiile. Din păcate, în acel interviu nu a dat și alte argumente, în afara „frumoasei nebunii” pentru această afirmație.

La rectificarea bugetară, se pare că Eugen Teodorovici s-a gândit la tot și toate,inclusiv la factura de la telefoanele mobile. Ministrul Finanțelor propune ca abonamentele bugetarilor la telefoane mobile să fie tăiate, dar nu și cele ale demnitarilor. (sursă aici).

Realitățile anului 2019

La toate aceste elemente mai trebuie menționate unele realități ale anului 2019. Când a fost în sfârșit trecut bugetul, mai mulți primari au avertizat că nu li s-au asigurat fondurile necesare pentru desfășurarea optimă a activității, conflict care nu a fost pe deplin rezolvat. Poate după rectificarea bugetară… România a luat în 2019 ( până acum, conform cifrelor oficiale) cel mai mare împrumut de pe piețele externe, 3 miliarde de euro, din care 1,35 miliarde au maturizarea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 și 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Ministrul de finanțe a încercat să convingă că acesta a fost un lucru pozitiv: „România a reușit să iasă pe piețele externe cu un volum mare de titluri de stat în euro, cu randamente diferite pe diferite perioade, cea mai mare fiind de 30 de ani, ceea ce este un mesaj puternic de încredere din partea piețelor”. (sursă aici). Cu toate acestea, costurile acestui împrumut sunt foarte mari, cel puțin dacă vorbim despre o țară cu creștere economică. La creditul de 30 de ani dobânzile sunt mai mari decât cele plătite de Grecia, țară considerată foarte riscantă după criza profundă prin care a trecut. Ceea ce ne poate INDICA un fel de predicție.

Rectificarea bugetară

2019 a fost numit de către Viorica Dăncilă anul investițiilor. Întrebarea este dacă acest lucru se și vede în acțiunile și măsurile Guvernului sau dacă rămâne la nivel declarativ. Rectificarea bugetară reprezintă întotdeauna un important indicator al priorităților Guvernului. Ar trebui să vedem care a fost propunerea lansată de Guvern pentru rectificarea bugetară din august. 10 ministere sau structuri se văd nevoite să se descurce cu mai puțini bani. Ministerul Educației are un minus de 1,03 miliarde de lei. Bani care ar fi trebuit să fie alocați pentru ”dotarea” copiilor pentru școală, cu ghioozdane și rechizite. Au fost propuse reduceri bugetare cu cheltuielile cu personalul 400 milioane de lei, suma rămasă fiind suficientă – ni se spune- pentru plata salariilor până la sfârșitul anului. Reducerea de un miliard a fost justificată de Viorica Dăncilă prin programul „Merg la școală”, care nu era prevăzut în programele finanțate până la finalul anului (sursă aici)

De asemenea, vizate sunt: Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (- 369,1 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (- 1,03 miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei).

Rectificarea bugetară în schimb asigură sumele necesare pentru plata pensiilor și salariilor, precum și sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare. (sursă aici ).

Ce ne așteaptă până la finalul anului?

Eugen Teodorovici este foarte optimist. În iulie anunța că România își propune o creștere economică de 5,5%, o creștere cu mai bine de un procent față de cea din 2018. El a lansat un apel la calm afirmând că: „Până la final de an sunt și bani pentru ce ne-am angajat că avem de făcut, atât în investiții cât și alte cheltuieli legate de veniturile românilor, pensii sau salarii” (sursă aici). În privința împrumuturilor a declarat: „Ministerul de Finanţe revine în sfârşit la o abordare logică, în sensul că îşi ia în timpuri mai bune finanţare chiar şi pentru următoarea perioadă şi nu se împrumută atunci când arde, pentru că asta creşte costul de finanţare. Planul s-a depăşit într-adevăr în sensul că am luat deja şi pentru anul viitor, deci prefinanţăm practic ceea ce avem anul viitor de finanţat. Adică este o abordare corectă pe care un stat normal o are”.

În ciuda acestui optimism de tip Teodorovici, există însă și (multe) motive de îngrijorare. Rectificarea bugetară pare să omită investiții în „anul investițiilor”, Institutul Național de Statistică a emis un comunicat în care arată că inflația în luna iulie a ajuns la 4,1% iar execuția bugetară din primele cinci luni ale anului arată un deficit de 1,4%, aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.

Pe lângă situația economică, machiată sau nu, nu o putem omite pe cea politică și socială: amenințările dintre partenerii de guvernare, Presiunea pusă de opoziție, măcar la nivel declarativ, protestele constante din partea societății civile, mai mult sau mai puțin implicată politic, neîncrederea populației în conducători (nu că în alte vremuri ar fi fost mai încrezători românii) și alegerile care sunt foarte aproape, care sigur vor mări presiunea pe un buget stabil și bine făcut doar în imaginația ministrului de finanțe.

La nivel internațional, situația economică pare din ce în ce mai fragilă. În aceeași zi în care s-a făcut anunțul că România a înregistrat a doua creștere economică din Uniunea Europeană, s-a dat publicității un raport care nota că există indicatori importanți care avertizează că o nouă criză economică s-ar putea întâmpla curând. Ca urmare, Indicele Dow Jones a pierdut peste 800 de puncte într-o singură zi (sursă aici și aici). Nu este primul avertisment de acest gen, dar se pare că de data aceasta este luat în serios. După ce la începutul anului 2019 a anunțat că a evitat recesiunea, Germania, motorul Europei, ia măsurile necesare pentru a se pregăti de o criză, anunță unul dintre ziarele importante ale țării (sursă aici). Tensiunile la nivel internațional din Statele Unite și China nu ajută în niciun fel situația și nici situația Marii Britanii și incertitudinea Brexit-ului. Bineînțeles că nimeni nu poate spune cu certitudine că o criză economică va veni anul acesta sau cel următor. Însă ar trebui să ne întrebăm – Teodorovici nu dă semne că vrea s-o facă la modul serios- dacă România este pregătită să facă față acestei posibilități.

Vlad Bălănescu

aleho

1 COMENTARIU

  1. Atentie mare oameni buni, aventurier, amator, f. periculos si din pacate, nu este singurul !!!
    Daca nu vor raspunde pt. faptele lor, se alege praful de viitorul copiilor nostri.

Comments are closed.