La împlinirea a 7 ani de la plecarea în veşnicie a Iuliei Hălăucescu, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – Muzeul de Artă Piatra Neamţ şi „Fundaţia Iulia şi Petronius Hălăucescu”, organizează un eveniment dedicat memoriei celei supranumită de criticii şi istoricii de artă “doamna acuarelei româneşti” în pictură – aflăm de la pictoriţa Violeta Dinu, muzeograf al instituţiei ce va găzdui evenimentul.
Manifestarea va avea loc miercuri, 17 decembrie 2014, ora 16, la Muzeul de Artă, în sala de expoziţii temporare care îi poartă numele. Se va vernisa o expoziţie de acuarele cu o tematică îndrăgită de artistă: lăcaşe de cult şi peisaje de iarnă. Este omagiul pe care instituţia îl aduce celei care s-a numărat printre fondatorii ei, figurând în colecţie cu peste 290 de lucrări (acuarele, desene, uleiuri), majoritatea donate, a coordonat activitatea artistică nemţeană mai mult de 20 de ani, fiind răsplătită cu titlul de cetăţean de onoare al municipiului capitală de judeţ.
Fiică a melegurilor nemţene, Iulia Hălăucescu (născută la 31 martie 1924 la Tarcău, decedată la 18 decembrie 2007 la Piatra Neamţ) a fost o reprezentantă de seamă a artei româneşti contemporane care a lăsat posterităţii sute de tablouri ce pot figura în oricare din marile muzee ale lumii (în unele muzee europene figurează şi în prezent, precum Elveţia, Franţa, Germania, Suedia), dar şi Rusia, Canada sau SUA. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie București, Facultatea de Belle Arte Iași, Institutul Nicolae Grigorescu București și a făcut studii în particular cu pictorul emerit R. Schwetzer-Cumpăna. A deschis peste 60 de expoziții personale în țară și străinătate, dintre care patru mari restrospective, ultima în 2001 la București – la Parlamentul României, în Sala “Brâncuşi”. A participat la peste 30 de expoziții retrospective organizate de Ministerul Culturii.
Iată ce declara artista într-un interviu despre ceea ce avea să devină celebra “Epopeea Bicazului” (operă care a fost înfăptuită în vreo zece ani): “Mă întorceam din străinătate când m-am întâlnit cu profesorul Mircea Petrescu-Dâmbovita în tren, la Budapesta. I-am vorbit de locurile natale, Tarcău-Bicaz, şi-atunci mi-a spus că are nevoie de cineva care să picteze locurile ce urmau să fie acoperite de apă. Am simţit că trebuie să fiu prezentă acolo”. Aşa a fost convinsă Iulia Hălăucescu să primeasca o însărcinare de asemenea anvergură. Palatul Cnejilor, biserica lui Simion Barnovschi, Hangu, Stânca Dracului de la Poiana Teiului, plutaşii de pe Bistrita, sate care nu-si mai aveau loc în noua geografie a zonei, portrete de ţărani strămutaţi reconstruiesc în tuşe şi culori o istorie îngropată sub lacul de acumulare de la Bicaz. În memoria ei, la Tarcău, satul ei natal, s-a deschis o expoziţie permanentă care cuprinde o parte din lucrările sale.
Cea care a imortalizat pe pânză “Epopeea Bicazului” rămâne una din marile personalităţi ale artei româneşti născute în judeţul nostru.
Nicolae SAVA
