Inscripţii nemţene ION SOFIA MANOLESCU ŞI REVISTA „FRONT LITERAR“

Biografia poetului şi memorialistului Ion Sofia Manolescu (n. 1909, Horia, judeţul Neamţ – m. 1993, Bucureşti) se impune a fi investigată spre a-i elabora portretul fizic şi spiritual şi, mai ales, spre a-i determina şi defini locul în evoluţia liricii româneşti interbelice şi postbelice. G. Călinescu a intuit¹, cu exactitate, descendenţa sa din universul bacovian şi aderarea, în cele din urmă, la poezia intimistă. E necesar să precizez că unele din aprecierile critice ale lui G. Călinescu sunt emise în urma colaborărilor poetului Ion Sofia Manolescu la revista sa, Jurnalul literar. Nu e de neglijat nici atitudinea lui Saşa Pană care îi publică, în Editura UNU, întâia plachetă de versuri², iar, mai târziu, îl include în Antologia literaturii române de avangardă (1969). O relaţie specială a existat între Ion Sofia Manolescu şi poetul Vasile Spiridonică (1909–1988), directorul revistei Front literar (1936–1939), în paginile căreia se găsesc unsprezece colaborări ale autorului plachetei Muntele ascuns³, precum şi câteva note, precizări şi recenzii privind creaţia acestuia. Interesante prin informaţiile ce le conţin sunt şi cele două epistole, necunoscute până acum, trimise de Ion Manolescu lui Vasile Spiridonică.

Importantă este pentru istoria literară, desigur, precizarea că, acum, poetul nemţean, spre a nu fi confundat cu un alt confrate, Ion Aurel Manolescu, îşi adaugă la prenumele său şi pe cel al mamei Sofia. În această revistă apare, întâia oară, cu numele Ion Sofia Manolescu.

Roman, 1 septembrie 1936 / Iubite domnule Spiridonică, / Îţi trimit acest Cântec pentru omul din mine⁴ şi, totodată, te rog să anunţi în Front literar că pe la sfârşitul lui septembrie va apărea în Editura UNU cartea mea de poeme Odihna neagră, cu un portret de M.H. Maxy. Transmite, te rog, poetului Ştefan Baciu cele mai bune urări şi primeşte din partea mea colegiale salutări. Ion Manolescu / P.S. Pentru a se evita orice confuzie, te rog să menţionezi în Front literar că Ion Manolescu nu e una şi aceeaşi persoană cu Ion Aurel Manolescu. I.M.

Roman, 12 octombrie [1]936 / Mult iubite domnule Spiridonică, / Vă trimit această Călătorie în vis⁵, pentru Front literar şi totodată vă rog să-mi comunicaţi, pe c[artea] p[oştală] pe care o pun în plic, de urgenţă, adresa poetului Giurgiuca, pe care cred că o aveţi la redacţie. În cazul când n-o ştiţi, întrebaţi-l pe poetul Ştefan Baciu, care cred că o ştie de când colabora la Frize⁶. Cartea mea apare acum între 15 şi 20 oct[ombrie], a[nul] c[urent], şi-am să v-o trimit imediat ce-o voi primi. Te mai rog încă o dată să-mi comunici adresa cerută, cât mai urgent posibil. Mulţumiri şi salutări, Ion Manolescu / [P.S. Mulţumesc prietenului şi poetului Ştefan Baciu pentru grija pe care a avut‑o să-mi trimită cartea cu Poeme de dragoste⁷, pe care a trimis-o şi prietenilor Silviu Roda⁸ şi M. Blecher⁹. Transmite-i, te rog, cele mai colegiale salutări şi anunţă-l că peste câteva zile va primi Odihna neagră. Ion Manolescu

Note

• · Originalele acestor epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti. Numere de inventar 223693–223694. 1. G. Călinescu ~ Ion Sofia Manolescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită. Ediţie şi prefaţă de Al. Piru. Bucureşti, Editura Minerva, 1985, p. 944. (Poeţi tineri). 2. Ion Manolescu ~ Odihna neagră. Poeme. [Cu un portret de M.H. Maxy]. Bucureşti, Editura UNU, 1936.  3. Ion Sofia Manolescu ~ Muntele ascuns. Poeme. [Iaşi, Editura Frize, 1938], 45 pagini. 4. Ion Manolescu ~ Cântec pentru omul din mine în Front literar, 1, nr. 7, septembrie 1936, p. 6. 5. Nu s-a publicat din motive care, momentan, ne scapă. 6. Revista Frize (martie 1934 – iunie-iulie 1935) Apare lunar la Braşov şi e condusă de Niculae Cantonieru, Mihai Chirnoagă şi Aurel Marin. 7. Ştefan Baciu ~ Poeme de dragoste. Oradea, Editura revistei Familia, 1936, 29 pagini + 1 planşă. 8. Silviu Roda (1916–1939), poet şi publicist. A colaborat la revistele  Frize, Suflet tânăr, Manifest, Revista Fundaţiilor Regale, Front literar şi altele. Nu i-a apărut nici o carte. 9. M. Blecher (1909–1938), poet, prozator, traducător şi epistolograf.

Nicolae SCURTU