În luna decembrie, echipa Teatrului Tineretului Piatra Neamț vă așteaptă cu drag pe scena Teatrului Bulandra, Sala „Liviu Ciulei”, la București! Într-un turneu de două zile realizat cu sprijinul UNITER (finanțare din timbru teatral) și RIFIL, TT aduce în capitală cele mai recente producții ale sale: „O… ladă”, creație colectivă după Ion Creangă (text Genţiana Ionescu), regia Alexandru Dabija – care se va juca marţi, 17 decembrie, ora 19,00, și „Gărgărițele se întorc pe pământ”, de Vasili Sigarev, regia Alexandru Mâzgăreanu (premieră oficială) – miercuri, 18 decembrie, ora 19,00. Amănunte despre cele două producţii scenice ale TT-ului (a doua fiind premieră), aflăm de la secretarul literar al TT-ului, Raluca Naclad:
„Alexandru Dabija continuă explorarea poveştilor lui Ion Creangă, realizând un spectacol în care gâlceava, curiozitatea bârfitoare, invidia, prejudecata, superstiţia sunt sevele umorului dar şi ale reflecţiei amare. În O … ladă întâlnim personajele din Fata babei şi fata moşneagului, cărora li se adaugă o suită de babe straşnice, precum şi Cucoşu’, moşul şi baba din OO! (creaţie colectivă după Punguţa cu doi bani). Chipurile din poveşti primesc importante atribute psihologizante, în intenţia regizorală de a amenda diferite derapaje de mentalitate. Faţă de babele lui Creangă, construite aproape monocord ca întruchipări ale răutăţii, singura precizare de natură fizică fiind vârsta înaintată, O … ladă aduce în scenă felurite babe, marcate de câte o trăsătură fizică sau morală distinctivă, pentru sublinierea căreia actorul trebuie să găsească numeroase resurse creatoare. Comunitatea reunită a babelor satului devine un spaţiu dinamic de sancţionare socială, răbufniri vindicative, dar şi de cozerii spumoase. Aşa cum lada are un simbolism ambivalent – ascunde o comoară sau un blestem – aşa şi acest spectacol se înscrie pe coordonatele dualităţii: te luminează prin râs şi îţi arată, lucid, condiţia de fiinţă efemeră. Distribuția piesei: Vergina (mama Mirelei): Nora Covali, Baba spurcată la gură: Corina Grigoraş; Baba fântână: Ecaterina Hâţu; Baba mortului: Cătălina Ieşanu; Mirela (fata babei), baba cu poşetuţă: Ingrid Robu; Baba călare pe mort: Adina Suciu; Anişoara (fata moşneagului), baba cocoşată: Alexandra Suciu; Cezărel, Cucoşu’: Cezar Antal; Baba căţeluşă: Răzvan Bănuţ; Mortul: Dan Covrig; Baba Sfânta Duminică: Victor Giurescu; Baba copac (păr): Dragoş Ionescu; Costeluş (copilul Sfintei Duminici): Costel Manole: Baba cu chitara, baba cuptor: Rareş Pîrlog. Scenografie: Romulus Boicu; Muzică și versuri: Ada Milea. Al doilea spectacol e unul tensionat maximal, încărcat de duhurile şi energiile vieţii pustiite, deznădăjduite. Ceea ce se vede la suprafaţă este mizeria, violenţa, prostia, însă această lume supravieţuieşte fiind vitalizată de izvorul interiorităţii, în care licărește, încă, umanul: iubirea, prietenia, compasiunea. Lumea în care ai văzut lumina zilei poate fi un coşmar, dar trebuie să te lupţi ca să te trezeşti; altfel rămâi fără simţul lucidităţii, iar naivitatea este sacţionată drastic în jungla celor fără scrupule. În spatele unei violenţe extreme se află întotdeauna o traumă, pare să ne strige Vasili Sigarev, iar trauma este undeva, în copilărie, când greşelile adulţilor îi mutilează afectiv pe cei nevinovaţi. Indeterminabilul raport vis/realitate, misterioasa graniţă dintre lumea celor vii şi a celor morţi sunt exploatate intens de către tânărul regizor. Tulburarea şi angoasa celor vii îi cheamă pe cei morţi, dar aceştia nu pot fi nimic mai mult decât tăcuţi martori ai suferinţei. În Gărgăriţele se întorc pe pământ, sordidul vieţii e luminat discret de speranţă, de încredere în capacitatea omului de a-şi păstra căldura sentimentelor, indiferent de desfigurarea la care îl supune mediul social. Această lume supusă morţii are frumuseţea fragilă a unui zbor de gărgăriţă înainte de căderea primei zăpezi. Distribuţia piesei „Gărgăriţele se întorc pe pământ”: Dima: Ioan Paraschiv; Slavik: Dragoş Ionescu; Lera: Ingrid Robu; Yulika: Alexandra Suciu; Bătrâna: Gina Gulai; Kuliok: Florin Mircea jr.; Arkasa: Cezar Antal; Mama lui Dima: Loredana Grigoriu. Scenografie: Romulus Boicu; Muzică: Alexandru Suciu”. (N. SAVA)
