Preotul Constantin Necula, profesor universitar la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, a conferențiat, miercuri, 21 decembrie, la Piatra Neamț, timp de aproape trei ore care au trecut ca trei minute în fața unei săli pline ochi. „Dragostea nu cade niciodată” a fost tema prelegerii părintelului susținută în cadrul Târgului de Crăciun. Manifestarea a fost deschisă de un grup de colindători de la clasa de canto a Școlii Populare de Arte Piatra Neamț, coordonator Georgiana Șerban-Axinte.
„Atâta timp cât stăm lipiți de Hristos suntem boieri, când ne îndepărtăm de Hristos e vai de boieria noastră. Copiii care au colindat mai devreme ne-au arătat că dragostea unui popor nu cade niciodată. Atunci când ai cuvintele lui Hristos la îndemână și dragostea lui Hristos la îndemână, toate lucrurile ne sunt la îndemână și ne sunt date spre împărăția lui Dumnezeu. Eu în decembrie 1989 eram militar al armatei române, m-au făcut după aia tablagiu ca să audă cum cade ploaia, dar soldat, militar cu arma în mână. Eu știu cum este când în spatele tău este poporul tău, indiferent de etnie, de limbă sau credință. Nu poți să rupi pe felii România, doar că nu le convine cum e feliată România. Când am depus jurământul pe drapelul țării mele, am depus jurământul pe drapelul tuturor românilor care cred în integritatea statului român. De aceea, cu tot respectul pentru cei care sunt convinși că au dreptate, îi rog pe ceilalți care știm că s-ar putea să nu avem dreptate să ne îngăduie să fim ceea ce am fost dintotdeauna: martorii iubirii lui Hristos în mijlocul poporului. Hristos ne iubește mai mult decât ne închipuim noi. E mai de preț să ții în mână viața decât moartea, că-i mai principial să fii preot decât cârtitor și că-i mai de preț să-ți pui pieptul la bătaie să-i mântuiești pe oameni decât să-i hulești. E principiul meu. S-ar putea să nu am dreptate. O să murim și o să vedem. Mi-e teamă că nu o să murim și o să vedem. Și mi-e teamă că nu o să murim și unii n-or să vadă. În biserică se acceptă să gândești, nu este un spațiu al reproducției și al executivului absolut”, a afirmat preotul Necula.
Pietrenii care au venit să-l vadă pe părinte au plecat acasă cu o stare de spirit înălțătoare. „Extraordinar, nu m-am așteptat. Pe internet l-am mai văzut pe părinte, niciodată pe viu. Vecina mi-a spus că va fi o seară specială și într-adevăr a fost. Îl mai așteptăm pe părinte în mijlocul nostru”, ne-a spus o doamnă.
„Părintele ne însuflețește foarte mult. Naște bucurie. Cuvântul părintelui are putere. Îi mulțumim pentru seara aceasta minunată”, a declarat un tânăr.
În încheiere, părintele de la Bîra, Constantin Liviu Cojocărescu, a interpretat celebrul colind scris în închisoare de Radu Gyr „Vin colindătorii, cum veneau odată, leru-i ler…”. (Ana MOISE)
