Noul Cod Silvic a fost adoptat. La vot au fost prezenţi 334 de parlamentari. Dintre aceştia 208 au votat “Pentru”, iar 97 “Împotrivă”. În total, 27 de deputaţi s-au abţinut de la vot, iar doi nu au votat.
“A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern şi apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie.Interesele private ale marilor companii neromâneşti care exploatează în mod excesiv lemnul în România şi-au găsit din păcate reflectarea şi în Parlament şi de aceea avem şi voturi contra”, a afirmat premierul Victor Ponta, citat de gandul.info.
Drumul noului Cod Silvic prin Parlament a fost unul lung. După ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor. Deputaţii au dat raport favorabil, cu amendamente admise, noului Cod Silvic. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Odată cu Guvernul Ponta IV, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a fost transferat la Ministerul Mediului, iar Pană a fost înlocuită în funcţie de Graţiela Gavrilescu.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 18 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc miercuri, 25 februarie, în şedinţa de plen.
Hotărârea de modificare a Codului Silvic, adoptat în anul 2008, a fost luată iniţial de Lucia Varga, atunci când aceasta ocupa funcţia de ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Varga susţinea o serie de măsuri care urmau să descurajeze defrişările ilegale care au adus prejudicii masive statului şi câştiguri mari hoţilor de lemn. Aceştia din urmă au tăiat doar în primii ani după Revoluţie 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe urmă cărora au obţinut circa 5 miliarde de euro. Calculul este realizat luând în considerare cel mai mic preţ cu care ar fi putut fi vândut lemnul, de 70 de euro pe metru cub, şi a fost prezentat în Raportul de audit privind “Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” întocmit de Curtea de Conturi.
Câştigurile ar putea fi însă mult mai mari, aşa cum recunosc şi reprezentanţii Curţii de Conturi, pentru că mulţi dintre arborii tăiaţi în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.
Odată ce Doina Pană a preluat funcţia Luciei Varga în fruntea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, proiectul de modificare a Codul Silvic a fost retras şi înlocuit cu unul nou. Noul Cod Silvic a avut parte de numeroase critici, unele venite inclusiv din partea Luciei Varga, care susţinea că modificările pe care ministrul Pană voia să le aducă actualului Cod Silvic nu erau gândite în aşa manieră încât să poată descuraja defrişările ilegale. Părerea acesteia era susţinută şi de reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham).
Principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a păşunilor împădurite şi a perdelelor forestiere de protecţie. În timp ce membrii opoziţiei şi mediul de business american susţin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiţă pentru defrişări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafeţei scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie incluse în categoria de păduri, nu şi în fondul forestier naţional.
O altă modificare sensibilă, subliniată şi de reprezentanţii AmCham, este şi cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate faţă de actualele prevederi din Codul Silvic. Motivaţia Doinei Pană – “Nu are rost să punem cifre neviabile. N-am nimic împotrivă să votăm 2 milioane ha până în 2035, dar sunt cifre neviabile”.
