• 20 decembrie 2013, ediţia a 45-a, Piatra Neamţ, Curtea Domnească
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Ştefan cel Mare, jud. Neamţ
Formaţia de urs, cai şi capra din Ştefan cel Mare a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. Coordonatoarea formaţiei, Mihaela Rusu, spune că deşi generaţiile s-au schimbat, tradiţiile prezentate au rămas aceleaşi până azi. În fiecare an, în comună, se organizează manifestări care permit prezentarea şi, astfel, conservarea acestor obiceiuri, cu ajutorul a două formaţii de a căror pregătire se ocupă Eugen Gliga şi Cătălin Olaru. Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an, pe 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de unde s-au întors cu numeroase premii.
Formaţia folclorică Izvorul Izei – Căminul Cultural Săcel, jud. Maramureş
Formaţia folclorică de datini şi obiceiuri Izvorul Izei a Căminului Cultural din Săcel a fost înfiinţată în anul 1974 şi este coordonată de prof. Vasile Grad. A participat la numeroase festivaluri, serbări şi concursuri judeţene şi naţionale, iar în 1991 a fost invitată să participe la Festivalul din Aubel – Belgia. Formaţia are şi un repertoriu religios, cu care a participat la evenimente de gen. Are, de asemenea, înregistrări şi apariţii la radio şi TV cu repertoriu de cântece populare vechi, de cătănie şi înstrăinare, cântece de voie bună, dar şi obiceiuri şi tradiţii populare de nuntă, şezătoare, botejune, plecare în cătănie, clacă, rupt de sterpe la oi. Costumaţia pe care o îmbracă este autentică, veche de peste o sută de ani şi este confecţionată din fire şi fibre naturale.
Ansamblul folcloric „Mioriţa”, comuna Piatra Şoimului, jud. Neamţ
În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o fomaţie de 19 fluieraşi. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Tabârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali. Formaţia a participat la diverse festivaluri şi serbări – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra Neamţ, festivaluri de folclor la Iaşi sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar şi la un schimb intercultural cu Republica Moldova. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără 40 de membri, între care 15 sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.
Urşii de la Asău, jud. Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată, bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obicieuri româneşti.
„Banda lui Bujor”, comuna Grinţieş, jud. Neamţ
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
„Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.
Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul „Jidanul”.
Pe lângă „Banda lui Bujor”, în comună activează şi o formaţie de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, în 2001 primind chiar premiul I la secţiunea „Teatru Folcloric”.
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti, jud. Neamţ
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obicieuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
