* „Presupunând că toată lumea ar fi de acord cu trecerea creditelor în moneda naţională, aceasta cu siguranţă va genera nişte costuri. Pentru cine? Banca îşi va recupera aceste pierderi tot de la clienţi”, a declarat analistul economic George Vulcănescu.
Cine are credite în valută şi-ar putea plăti ratele în lei, în mai puţin de doi ani. Măsura vine sub forma unei Directive Europee ale cărei prevederi trebuie adoptate şi de legislaţia din ţara noastră până în 2016. Concret, băncile vor fi nevoite să renegocieze dobânzile clienţilor care cer conversia în lei a creditelor în valută. Mai mult, arată actul legislativ, instituţia de credit va negocia dobânzile la care se face conversia, în aşa fel încât clientul „să nu fie dezavantajat“. O altă prevedere importantă care vizează tot protecţia clienţilor se referă la executările silite. Conform Directivei, acestea se vor face în aşa fel încât să lase debitorul într-o situaţie financiară „rezonabilă“, care să-i permită să supravieţuiască împreună cu familia. Intenţia legiuitorului european este aceea de a proteja debitorii care, în urma căderii pieţei imobiliare, sunt obligaţi să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferenţa dintre preţul actualul al locuinţei executate silit şi datoria pe care o au către bancă.
De asemenea, noua directivă europeană vrea să-i protejeze pe clienţi şi de costurile ascunse ale Dobânzii Anuale Efective. Nivelul DAE va trebui afişat cu litere mari în toate reclamele băncii. Mai mult, valoarea DAE va trebui să apară oriunde se face referire la termenul „dobândă“. De asemenea, banca este obligată să ofere clientului şi un al doilea DAE, care să fie folosit pentru comparaţie.
Statul român va trebui să găsească formula legislativă prin care să reglementeze toate aspectele expuse mai sus.
Analist economic: Noile reguli, la fel de costisitoare pentru îndatoraţi
După valul de nemulţumiri generat de cei care şi-au luat credite în franci elveţieni, de exemplu, parte din datornici văd directiva ca pe o gură de oxigen pentru buget. Analiştii economici nu sunt însă de aceeaşi părere:
“În momentul împrumutului, cineva şi-a asumat un risc. Atât persoana care s-a îndatorat, cât şi banca. Cel care a făcut un împrumut în valută ar fi trebuit să ştie la ce se înhamă. Nu vorbesc aici de costuri ascunse, ci de faptul că ştia de la bun început că nu are un venit garantat în moneda respectivă, de exemplu. Se uită, totuşi, un lucru. O posibilă cauză a acestei situaţii în care sute de mii de români s-au trezit cu credite în valută ar putea fi şi consecinţa situaţiei în care s-a vorbit foarte mult de trecerea la euro în termeni de timp foarte scurţi… În memoria colectivă, iminenta trecere la euro a generat şi o predilecţie pentru împrumuturile în euro. Ori acum, să vii să le spui oamenilor: vi se convertesc împrumuturile din euro în lei… unora ar putea chiar să nu le convină. Poate suna paradoxal, însă veţi vedea că aşa va fi. De ce? Pentru că încă nu s-a hotărât dacă dobânda în lei va fi cu adevărat mai avantajoasă decât cea în euro sau franci elveţieni. Tot ce circulă acum în presă sunt pure speculaţii până în momentul în care nu vor exista prevederi clare şi în legislaţia noastră. Şi mai e un lucru. Politica băncii centrale de reducere a dobânzii de referinţă perntru a apăsa pe dobânzile la credite nu are efecte imediate şi nu dă certitudinea că dobânzile la împrumuturile în lei vor fi mai avantajoase. Chiar şi aşa, presupunând că toată lumea ar fi de acord cu trecerea creditelor în moneda naţională, aceasta cu siguranţă va genera nişte costuri. Pentru cine? Banca îşi va recupera aceste pierderi tot de la clienţi. Repet, prin comisioane şi prin orice alte mijloace, la vedere sau nu. E un cerc vicios”, a declarat, pentru ziarul Ceahlăul, analistul economic George Vulcănescu.
În Neamţ, peste 16,5% din creditele bancare contractate s-au dovedit a fi neperformante, raportat la întârzierile de plată înregistrate.
Ioana HAGI-STAN
