Guvernul României a înaintat Codul silvic spre dezbatere şi aprobare parlamentară Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. În judeţul Neamţ noul cod este aşteptat de un număr de 289 de societăţi economice atestate pentru exploatarea masei lemnoase care au (încă!) peste 5.000 de angajaţi (ce vor deveni şomeri prin falimentarea societăţilor de profil, dacă se menţine actualul text de lege). Pericolul falimentului îi pândeşte nu doar pe cei din Neamţ, ci pe toţi agenţii comerciali din silvicultura României. Studierea cu atenţie a noului cod i-a determinat pe reprezentanţii ASFOR din Neamţ să formuleze unele observaţii de care ar trebui să se ţină seama în redactarea legii. Astfel, se cere eliminarea din noul cod a alineatelor 5, 6, 7 (vânzarea masei lemnoase pe picior) şi 8 (interzicerea transportului materialului lemnos între anumite ore) de la articolul 62. Experienţa anilor 2005-2007, atunci când Regia Naţională a Pădurilor a decis să se renunţe la vânzarea de masă lemnoasă pe picior, a demonstrat că s-a ajuns la realizări de doar 50-60% şi că această interdicţie a afectat grav activitatea firmelor de exploatare, transformate în simpli prestatori de servicii de exploatare. Eşecul acestui mod de vânzare a masei lemnoase se explică prin faptul că RNP nu dispune de infrastructura necesară (depozite, platforme) unde să poată sorta, depozita şi gestiona masa lemnoasă. Prin urmare, apar câteva întrebări fireşti. Ce fac cei care au investit în dotări şi au credite ipotecate cu bunurile personale (casă, terenuri etc.)? Merg la prestări de servicii? Cine primeşte dreptul de a presta servicii? Oricine sau doar “prietenii”? Dacă pentru unele direcţii silvice mici este rentabilă vânzarea pe picior a unor specii valoroase de stejar, cireş etc. cum se poate generaliza această modalitate la judeţele cu fond forestier mare? (aşa cum este şi judeţul Neamţ). Nu cumva aceste prevederi ar favoriza la capitolul “materie primă” firmele mari, în detrimentul celor mici şi mijlocii? Aş vrea să nu am dreptate, dar cred că se doreşte rămânerea pe piaţă a doar 2-3 societăţi comerciale cu capital extern (care sunt deja cunoscute). Iar noul Cod silvic pare croit anume pentru le servi interesele. Pentru alineatul 8 se consideră că interzicerea transportului materialului lemnos pe timp de noapte nu este o soluţie pentru stoparea furturilor. iar pentru firmele care fac exploatare şi transport, micşorarea timpului în care îşi desfăşoară activitatea duce, în mod automat, la majorarea costurilor pe unitatea de produs. Având în vedere caracterul sezonier al transportului forestier, micşorarea perioadei de lucru ar conduce la blocaje şi la apariţia de probleme neprevăzute. Rezolvarea este simplă: instituţiile statului să-şi facă treaba! Nu trebuie distruse mii de societăţi comerciale din cauza câtorva infractori! În concluzie, reprezentanţii Sucursalei Neamţ a Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR) consideră că cele două prevederi nu sunt nicidecum măsurile aşteptate şi care pot fi stipulate într-o lege organică. Aceste restricţii pot fi decise prin alte acte normative subsecvente, dacă, ulterior, se va stabili necesitatea lor. Voi susţine aceste propuneri, corecte din punctul meu de vedere, atât în cadrul comisiei de specialitate, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor.
Ioan MUNTEANU,
Deputat de Neamț
