carte

Trei personalităţi de talie naţională care trăiesc în Neamţ – două cercetătoare, una în domeniul etnologiei, dr. Elena Florescu, cealaltă al istoriei artei, Mariana Sabados, şi un artist al artei fotografice (cel mai important pe care l-a dat Ţinutul Neamţ la sfârşit de secol XX), Cornel Miftode, împreună cu un redactor tânăr, dar talentat, Lăcrămioara Oana – şi-au dat mâna pentru a realiza o adevărată lucrare de artă: un album de lux în care sunt ilustrate, prin text şi fotografie artistică de înaltă clasă, principalele biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ, cele mai valoroase din punct de vedere istoric, arhitectonic, artistic şi religios. Lucrarea, prefaţată de preotul Dumitru Ailincăi (fost protopop de Piatra) vine să aducă un omagiu creatorilor şi păstrătorilor vechilor biserici de lemn. Pentru că, fără aceşti iubitori de frumos, fără aceşti preoţi care au ţinut să păstreze ce au lăsat alţii, cu sute de ani înaintea lor, bijuteriile de acum împrăştiate în diferite cătune ale judeţului nu ar fi existat, sau ar fi rămas doar urmele existenţei lor pe aceste meleaguri.

Sunt cuprinse în paginile albumului bisericile din Văleni (Piatra Neamţ, cea mai veche), Hârţeşti (Mărgineni, la fel de veche), Pocrov, Ciolpani, Sărata şi Măşcăteşti (Dobreni), Corni (Bodeşti), Sihla, Bordea (Ştefan cel Mare), Răpciuni (Ceahlău), Farcaşa, Ţibucani, Bistricioara, Vânători (Piatra Neamţ), Broşteni, Sărata (Piatra Neamţ, mutată pe Cozla), Conţeşti, Turtureşti şi Gura Văii (Girov), Grinţieş, Luminiş şi Piatra Şoimului, Boboieşti (Pipirig), Dumbrava (Timişeşti), Galu, Pârâul Caprei (Bicazul Ardelean), Ceahlău, Tarcău, Blebea (Târgu Neamţ). La începutul albumului autoarele cărţii fac o introducere în sfera de cuprindere a lucrării, aprecieri cu privire la viaţa religioasă din această zonă a ţării precum şi principalele particularităţi arhitecturale ale construcţiilor cercetate: alegerea locului bisericii, stabilirea hramului acesteia, ctitorii, alegerea tipului de biserică, ale meşterilor, detalii de construcţie. Sunt analizate cu multă acribie şi profesionalism structurile interioare ale acestor lăcaşe de cult – pronaosul, naosul, altarul, bolţile, ornamentica, pictura icoanelor, iconostaselor, catapeteasma, starnele şi alte obiecte de artă religioasă aflate în aceste bisericuţe. De real folos pentru cercetători, dar şi pentru enoriaşii care încă mai trec pragul acestor adevărate muzee deschise sunt textele care însoţesc fotografiile exterioare sau din interiorul acestor biserici. Abia după lectura unei asemenea cărţi realizezi cât de bogat este judeţul Neamţ în opere de artă şi ce mult ar trebui făcut pentru ca aceste mici capodopere arhitecturale să nu dispară din patrimoniul nostru naţional. Autentice tezaure de tradiţie, cu deosebită valoare documentară şi estetică, aceste construcţii de lemn ridicate cele mai multe dintre ele în perioada secolelor 16-19 ale mileniului trecut, sunt declarate monumente istorice şi de arhitectură populară şi care ar necesita o ocrotire specială. Că nu se întâmplă aşa vedem cotidian fără prea multe căutări şi cercetări. Pentru că zilnic o frescă de pe un perete dispare sub zgura de fum, un zid puternic altădată se fisurează din cauza diferenţelor mari de temperatură, lemnul unei catapetesme sau a unei icoane de mare valoare se crapă de prea multă vechime. Ca să nu mai vorbim de dispariţia multor icoane de mare valoare, care au luat drumul străinătăţii… Încă un lucru trebuie menţionat şi apreciat ca atare: lucrarea de faţă a apărut sub girul Editurii „C.M. Imago” Piatra Neamţ.

Nicolae SAVA