pietricica turism

– dialog cu directorul instituţiei, Constantin Bostan

* Domnule director, am auzit că vă pregătiţi de sărbătoare. Cu ce prilej?

– Da, în a doua decadă a luni decembrie vom împlini 40 de ani. Se împlinesc 40 de ani de când a fost construit acest sediu nou. Pentru că instituţia este înfiinţată mai demult, de prin 1949. Dar atunci ne-am mutat de pe strada Ştefan cel Mare, unde am funcţionat în câteva camere ale unei case. Autorităţile de atunci au hotărât să construiască un sediu nou cu prilejul Anului internaţional al cărţii. Atunci pe 19 decembrie 1972 s-a inaugurat acest sediu. La început avea doar o secţie de împrumut la parter, aveam pe atunci 75.000 de volume, sus era o sală de lectură, şi pentru carte şi pentru periodice. În toamna anului 1990, graţie prefectului de atunci, domnul Alexandru Ţibulcă, am început proiectul de extindere a spaţiului bibliotecii. Asta, în primul rând pentru a putea funcţiona normal, apoi şi pentru a spori oferta noastră de servicii către public. Pentru că o bibliotecă nu se poate limita doar la împrumutul de carte, ea trebuie să devină un important centru de informare, cultural şi educaţional al fiecărei comunităţi. Astfel am construit cel de-al doilea corp, cu cinci nivele – cel vechi are doar trei nivele – ceea ce ne-a permis să ne dezvoltăm şi să înfiinţăm noi secţii de informare, de agrement, de recreere, secţii pentru copii, secţii pentru cei de vârsta a treia. Am constituit o filială de carte străină imediat după 1989, având în vedere că înainte de ’89 aceste cărţi aveau un regim special. În prezent suntem prima bibliotecă din ţară care avem un centru de informare turistică, suntem printre primele din ţară care au înfiinţat un centru de informare comunitară. De aproape  10 ani avem un teatru pentru copii, unde specialiştii din domeniu se ocupă de modelarea talentelor interpretative ale celor mici.

* Aţi înfiinţat noi servicii în cadrul acestei instituţii. Ce mai oferiţi publicului care vă trece pragul?

– Oferim şi celor de vârsta a treia posibilitatea de a deveni intrepreţi. De trei ani împrumutăm iubitorilor de film CD-uri şi DVD-uri. Avem o ofertă mai elevată decât firmele care se ocupă cu astfel de servicii din oraş. La noi se pot împrumuta producţii bune din toate categoriile de filme. Avem un mic soft în cadrul bibliotecii, făcut cu ajutorul Centrului de calcul prin anii 1993-1994 şi care ne ajută foarte mult. Suntem prima bibliotecă publică din România care are un soft creat în bibliotecă. Apoi, oferim servicii de internet. În 1996 am creat un compartiment special în acest sens, primul compartiment cu servicii de internet cu 20 de calculatoare. Pe măsură ce au apărut cafenele de internet în oraş am fost nevoiţi să reducem din numărul acestor calculatoare.

* Vorbeaţi de centrul de informare turistică. A funcţionat, funcţionează?

– Da, acest centru pe care l-am înfiinţat acum 12 ani funcţionează şi chiar foarte bine. De doi ani de zile s-a mutat de la noi la telegondolă, fiind astfel mai aproape de turişti. Apoi, în parteneriat cu cluburile de drumeţie sau de turism am produs materiale turistice, hărţi ale traseelor, pliante, cărţi de turism şi educaţie ecologică. Evident, toate în cel puţin trei limbi. Am avut şi şansa să avem oameni care sunt pregătiţi în domeniu dar şi iubitori de drumeţii, cunoscători de trasee, de locuri.

* Ce alte proiecte mai aveţi în lucru şi în plan?

– Biblionetul. În 2008 când s-a lansat, acest program îşi propunea ca în 50% din bibliotecile publice din România să funcţioneze biblionetul. La Neamţ, spre bucuria noastră, am găsit înţelegere la toţi primarii din localităţile judeţului pentru a avea fiecare bibliotecă comunală minim patru calculatoare, astfel că toate programele noastre de la judeţ să poată fi aplicate şi la nivel local, noi oferindu-le gratuit aceste programe, aceste softuri, toată baza noastră de date. Trebuie să obişnuim pe oamenii din comunele noastre că o bibliotecă nu înseamnă numai o cameră cu cărţi de unde poţi împrumuta , ci un adevărat centru de informare. Asta presupune o pregătire polivalentă a bibilotecarilor. Ei urmează, periodic, cursuri la noi pentru a face faţă la aceste noutăţi care survin.

*Cum staţi cu achiziţia de carte?

– Destul de modest, având în vedere cât se publică azi. Am avut ani în care, din cauza altor necesităţi mai stringente, de investiţii, am redus aceste achiziţii. Anul acesta am avut o sumă medie de achiziţii, 1,5 miliarde lei vechi. Având în vedere numărul de locuitori ai municipiului în care funcţionăm, putem spune că este o cifră medie pe ţară. Am redus şi numărul de abonamente la diferite publicaţii, în funcţie de interesul cititorilor pentru ele. Pentru unul sau doi oameni interesaţi de o anumită publicaţie literară nu cred că e necesar să faci un abonament. Mai cu seamă că o parte din publicaţii sunt accesibile şi pe net.

* Ce vă mai propuneţi?

– Clădirea este construită din metal şi sticlă, iarna fiind probleme cu căldura. Avem un proiect de reparaţii generale la clădire, dar şi de a mări spaţiul filialei din Dărmăneşti, care e cel mai mare al oraşului. Acolo funcţionăm într-o garsonieră de 40 de metri pătraţi. Venirea neaşteptată a crizei ne-a împiedicat să începem această investiţie, deşi am avut promisiuni că vom fi ajutaţi. Poate la anul se va face şi acolo spaţiul necesar pentru a introduce şi programul biblionet. De altfel, ne dorim acest program la toate bibliotecile comunale.