Un mare fiu al Neamţului, necunoscut (şi nerecunoscut) îndeajuns pentru câte a făcut el pentru judeţul Neamţ, este fotograful Adolph A. Chevallier. Nu este pomenit foarte des, decât cu ocazia utilizării fotografiilor lui la diferite manifestări, şi pentru faptul că numele lui nu a fost înscris prin dicţionarele apărute nici înainte de 1944 nici după; înainte pentru că nu era, probabil, considerat o personalitate marcantă a vremii pentru a fi recunscută pe plan naţional, după – pentru că fusese un slujitor al Curţii Regale. Deşi acest artist, prin miile de fotografii făcute la început de secol XX pe Valea Bistriţei dar şi în Piatra Neamţ, fotografii devenite cărţi poştale ilustrate, a dus judeţul Neamţ, implicit şi România, în toată lumea. Aceste cărţi poştale au circulat pe tot globul în perioada anilor 1920-1930.
Câteva date despre el ne oferă, totuşi, doi autori importanţi de dicţionare din Neamţ: Constantin Prangati („Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ”) şi Constantin Tomşa („Calendarul personalităţilor din judeţul Neamţ”, încă netipărit). Însă, ca în multe alte biografii, şi la biografia acestuia întâlnim date de naştere şi deces diferite: după primul (CP), Chevallier s-ar fi născut în 1880 şi decedat în 1962, după cel de-al doilea (CT) s-ar fi născut la 7 noiembrie 1881 şi decedat la 29 aprilie 1963.
Cert este că vestitul fotograf „regal” s-a născut la Barnar, comuna Broşteni (atunci aparţinătoare judeţului Neamţ), din tată elveţian, ajuns în ţinutul Neamţului în calitatea de specialist forestier (iată că, pe atunci, muncitorii din Occident trudeau prin pădurile româneşti). A făcut studiile liceale la Fălticeni, la „Nicu Gane”, fiind coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu. Tot la Fălticeni s-a împrietenit, pentru totdeauna, cu cărturarul de mai târziu G.T. Kirileanu, de la care a preluat dragostea pentru tradiţiile populare româneşti. De aici şi faptul că, majoritatea fotografiilor rămase de la acesta ilustrează ocupaţiile şi obiceiurile Văii Bistriţei dar şi frumuseţea arhitecturii ţărăneşti, frumuseţea costumelor populare ale Neamţului, chiar îndeletnicirile feminine din zonă.
Meseria de fotograf a învăţat-o la Cernăuţi şi în Elveţia, la Lausanne şi Viena, dar a practicat-o apoi, toată viaţa, în România, devenind fotograf al Curţii Regale a României. Astfel, prin Brevetul Regal nr. 878 din 12 decembrie 1921 i se conferea lui Ad. A. Chevallier, fotograf din Piatra Neamţ, titlul de „Furnizor al Curţii Regale”. În perioada Primului Război Mondial se stabilise la Piatra Neamţ, unde şi-a deschis şi un atelier particular lângă Liceul „Petru Rareş” (vezi foto).
Chevallier ne-a lăsat moştenire mii de fotografii-document. Datorită lui avem azi fotografii cu George Enescu, Regele Ferdinand şi Regina Maria, generalul Berthelot înconjurat de ofiţeri români şi străini etc. Artistul a avut, spre sfârşitul vieţii, o soartă nefericită: supus la tot felul de persecuţii de regimul comunist venit la putere după 1944, este nevoit să emigreze în ţara sa de origine. În 1945 se stabileşte la Bucureşti, iar în 1948 părăseşte România şi va trăi cu dorul de meleagurile nemţene până la sfârşitul vieţii. Moare la Lausanne, în 1962, fără să i se mai ofere posibilitatea de a mai revedea „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”- cum scrie el, întristat, unor prieteni rămaşi în România.
Cărţile poştale cu ilustraţiile lui Chevallier au devenit subiect de atracţie pentru colecţionarii din toată ţara. Muzeul de etnografie Piatra Neamţ deţine peste 200 de fotografii ale acestuia (clişee pe sticlă, matriţa originală), cele mai multe achiziţionate de la G. T. Kirileanu (în 1976), iar încă vreo 27 achiziţionate de Complexul muzeal judeţean Neamţ de la un colecţionar particular prin 2007. O parte din ilustraţiile vestitului fotograf au fost utilizate de etnograful Elena Florescu, în 1990, la ilustrarea cărţii „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”. Majoritatea fotografiilor originale ale lui Chevallier se află la Muzeul Naţional de Istorie al României.
Nicolae SAVA
