Într-un ordin circular înaintat Revizoratului Şcolar al judeţului Neamţ de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, cu Ordinul circular nr. 1551/1893, se punea în vederea amintitei instituţii, aducerea la cunoştinţă „doamnelor directoare, domnilor directori, doamnelor directori-învăţătoare şi domnilor învăţători” a unor instrucţiuni cu privire la bunul mers al activităţilor şcolare în această parte a ţării. Printre acestea, în afară de ţinuta şcolară a tuturor elevilor referitoare la „curăţenia trupului (obraz, urechi, mâini), a rufelor şi hainelor, a localului, a curtei şi a latrinelor şcoalei”, se număra şi atenţia cuvenită predării istoriei în aşezămintele şcolare.
Astfel, se cerea ca „să se deie o mai mare atenţiune studiului istoriei naţionale şi să nu vă mărginiţi numai a permite copiilor să memorizeze diferitele bătălii susţinute de strămoşii noştri, contra diferiţilor duşmani cu care a trebuit să se lupte, pentru apărarea scumpei noastre patrii”. Dascălii copiilor trebuiau în acelaşi timp „să facă în aşa mod ca să se dezvolte în ei sentimentul pentru apărarea şi conservarea patriei, aşa încât serviciul militar să nu-l considere ca o nenorocire la care ar fi condamnat de sortă (soartă, n.n.), ci ca o datorie de care nu trebuie să caute a se sustrage, după cum se întâmplă chiar în timpul de pace, necum în timpul de rezboiu, dovadă studiul statisticei dezertorilor făcută de Ministerul de Rezboiu”.
În continuare, se mai atrăgea atenţia ca atunci „când faceţi cu copiii studiul istorie patriei să le arătaţi că apărarea patriei se impune tuturor fiilor săi deopotrivă” şi că „acest principiu dar să nu fie rău apreciat şi rău înţeles de cei chemaţi a-l îndeplini şi că trebuie să se supună iar în contra acestei stări de lucru sunteţi chemaţi a lupta deoarece legile militare nu vor putea da efecte decât numai atunci când masa poporului va face un pas mai pronunţat spre cultură şi lumină”.
Totodată, învăţătorii şi directorii şcolilor din ţinutul de la poalele Ceahlăului erau invitaţi în „a prepara spirite şcolarilor la o strictă îndeplinire a datoriei serviciului militar, ce au să fie chemaţi a face, când vor fi majori, explicându-le şi povestindu-le trecutul glorios al patriei noastre, care nu au putut fi conservată decât numai graţie bărbăţiei fiilor săi, apărând-o contra nenumăraţilor duşmani (şi au fost mulţi la număr, n.n.) cu piepturile lor, în curs de atâtea veacuri. Numai dedându-se atenţiune de domniile-voastre studiului istoriei şi arătând copiilor că este o onoare pentru fiecare Român de a-şi servi şi de a-şi apăra patria, iar nu o nenorocire, se va pune capăt dezertărilor din armata noastră”. (Prof. Gh. RADU)
