Andrei Ignat inițiază România Liberală

• având un conflict încă pe rol cu PNL, fostul vice de județ consolidează temelia IRL

• ”Sunt și voi fi liberal, dar momentan nu fac politică, este pur și simplu o asociație care se implică”, spune Ignat

Cu un proces pe rol împotriva foștilor colegi din PNL Neamț, Andrei Ignat pare a-și fi găsit terenul propice în care să facă să rodească simțămintele sale liberale care, spune el, îl caracterizează. Andrei Ignat nu numai că s-a raliat Inițiativei România Liberală, organism care a adunat sprijin și simpatie din partea mai multor liberali de renume și formație (precum Călin Popescu Tăriceanu, Theodor Meleșcanu, Vlad Moisescu sau Andrei Chiliman), ci are apariții publice în calitate de membru fondator al inițiativei. Fostul vice de județ, rămas acum simplu consilier județean, spune că nu fondează nimic la Neamț, încă, dar după vacanța de vară sigur vom mai auzi de IRL.

”Momentan nu fac politică. Sunt și voi fi liberal, dar acum nu fac politică. Este pur și simplu o asociație care se implică în problemele importante ale românilor. Administrația este una dintre ele. La fel, Constituția. Nu trebuie să faci politică să te preocupe Constituția țării. Apariția acestor mișcări, pe care le vedem tot mai des în ultima perioadă, se datorează unei stări de lehamite a românilor față de politic. Politicul vorbește mult și nu face nimic”, a declarat Andrei Ignat. El a adăugat că nu e singurul din Neamț preocupat să toarne temelia IRL, că ”nu avem momentan activitate, dar suntem foarte mulți” și că, după vacanța (parlamentară), va fi organizată o ieșire în lume a tuturor liberalilor IRL din județ.

Până atunci, dată fiind și vacanța judecătorească, intră în stand-by și conflictul dintre Ignat și fostul său partid. Andrei Ignat a fost exclus din PNL, după ce a fluierat în biserica USL de la Consiliul Județean, încheind mai mult de o decadă sub stindardul săgeții brătienilor. De-a lungul vechimii sale în PNL, a ocupat inclusiv funcții de conducere în organizația de la Neamț (și Piatra Neamț), dar a căzut în dizgrația președintelui Ursărescu. Ignat a contestat excluderea, și pe linie de partid, și pe linie de Contencios, mai ales că, a doua zi după eliminarea sa din acte, a fost desemnat vicepreședinte al CJ Neamț. Între timp, a pierdut funcția, dar contestațiile își urmează cursul.

* Regionalizarea României Liberale: Regiunea Prut, cu capitala la Iași

O primă poziție oficială a lui Andrei Ignat, în calitatea sa de fondator IRL și membru în consiliul director, a avut ca temă regionalizarea teritorială a țării. IRL susține un proiect inspirat de la 1938, când România avea 10 regiuni (geografic similare actualei structuri pe zone de dezvoltare sau, oricum, pe-aproape). ”Procesul de regionalizare trebuie să fie precedat de o descentralizare administrativă, prin modificarea unui pachet de legi ce reglementează administraţia publică şi funcţionarea instituţională, în domeniul fiscal, economic, resurse de tot felul, transporturile, sănătatea, învăţământul etc., excepţie făcând armata, justiţia, poliţia, jandarmeria şi serviciile secrete”, subliniază Ignat. Modelul pe care IRL îl propune spre dezbatere publică face referire la 9 regiuni – Timiş, Someş, Mureş, Olt, Bucegi, Prut, Dunărea de Jos, Marea şi Bucureşti Ilfov – fiecare având între 1,9 şi 2,9 milioane locuitori, în 4, 5 sau 6 judeţe.

În această hartă, Neamțul ar ”pica” în Regiunea Prut, alături de Suceava, Botoșani, Iași și Vaslui, și ar avea cel mai mare număr de locuitori – 2,9 milioane. Capitala ar fi la Iași. Această reorganizare, în opinia lui Andrei Ignat și-a IRL, ar duce la dezvoltarea regiunilor în funcție de specificul fiecărei zone. IRL susține și o independență financiară a regiunilor – fiecare să-și gestioneze veniturile și cheltuielile și numai o parte din venituri să fie centralizate la nivel naţional, cât să bine-funcționeze instituţiile de la Bucureşti. ”La nivel regional se pot organiza aparate administrative eficiente, cu minim de resurse umane, dar puternic informatizate. Actualul mecanism administrativ este ineficient şi mare consumator de resurse. Structura ierarhică a administraţiei României nu este stufoasă, însă modul de funcţionare este adesea sincopat, lipsit de supleţe şi perceput drept costisitor”, consideră Ignat.

Ignat: „Riscul regionalizării e baronizarea României”

„Riscurile derivă din neînţelegerea obiectivelor şi legităţile economice care trebuie implementate, care ar putea duce la o baronizare a României de la nivel judeţean la nivel regional. Riscurile majore nu vin din procesul însuşi ci din modul în care este înţeles, acceptat şi implementat”.

Dana OSTAHIE