Gheorghe Stefan

• de la 1 ianuarie 2014, se taxează cu 1,5% tot ce înseamnă sondă de foraj, stâlp de telefonie și de electricitate, conductă de gaz și coș de fum

• vizionar, primarul Gheorghe Ștefan instituise această taxă încă de acum câțiva ani, ceea ce l-a purtat prin mai multe procese, cu Romtelecom, E-On și CFR

• toate procesele pe Taxa Pinalti au fost pierdute de primărie, iar oamenii care au aplicat-o au fost condamnați chiar la închisoare și sume uriașe de restituit

• în octombrie, Ștefan reitera ”nedreptatea” făcută autorităților locale și declara că trebuie schimbată legea

• în noiembrie, primul ministru Ponta a schimbat-o

Gheorghe Ștefan este un vizionar și nu unul oarecare, ci unul care inspiră persoane aflate în cele mai înalte funcții din stat. Concluzia se impune aproape firesc, după ce Guvernul a ieșit de la negocierile cu FMI și a decis taxarea cu 1,5% a construcțiilor speciale, începând cu 1 ianuarie 2014. Ordonanța de urgență va fi adoptată de Executiv la pachet cu proiectul bugetului de stat pe anul viitor. Discuțiile încă nu s-au finalizat pe subiect, nu pe fond, ci pe formă. Ordonanța spune că impozitul încasat în contul construcțiilor speciale va fi vărsat direct la bugetul de stat. Totuși, primarii, mai ales cei din urban, consideră că banii ar trebui să rămână la localitățile care, până la urmă, găzduiesc aceste construcții pe domeniul public. Primarii de factură PSD au anunțat că vor discuta asta cu Victor Ponta la întrunirea politică din acest sfârșit de săptămână, ca să-l convingă să lase banii la autoritățile locale.

În acest punct, se cuvine să amintim că municipiul Piatra Neamț a aplicat această taxă încă din 2005, ba chiar s-a impus în mentalul colectiv-economic cu titlul de Taxa Pinalti. La vremea aceea, primarul de Piatra Neamț a propus – și Consiliul local a adoptat – taxarea granzilor economici (Romtelecom, E-On Gaz, E-On Electrica și chiar CFR) pentru domeniul public pe care-l ocupau rețelele acestora. HCL-ul s-a pus în aplicare, companiile au fost obligate să plătească, dar, ulterior, au contestat în instanță. Și au câștigat. După ani întregi de procese, cercetări, inclusiv pe linie de DNA, și multe persoane care au dat cu subsemnatul peste tot, ”Taxa Pinalti” a fost declarată ilegală, iar cei care au pus-o în aplicare au fost condamnați de justiție. De renume este încă Rodica Zelincă, directoare la Taxe și Impozite Piatra Neamț, plus încă vreo cinci-șase angajați ai direcției, care au fost condamnați pe finalul anului trecut la pedepse cu închisoarea (unii chiar cu executare) și la plata unor sume fabuloase pentru un funcționar obișnuit. Și Municipiul Piatra Neamț, cu tot cu al său primar, au fost obligați prin sentință la plata în solidar a banilor către companiile taxate.

Discuții pe taxarea companiilor care folosesc terenurile orașului pentru rețelele lor de distribuție au apărut și mai recent, la ședința CL Piatra Neamț din octombrie, când unul din consilieri se arăta indignat că furnizorul de gaz și energie nu plătește niciun ban chirie pentru teren. A fost minge la fileu pentru Gheorghe Ștefan, care a atras atenția că ”treaba” e mult mai groasă, întrucât primăria plătește taxe de autorizare pentru propriile terenuri. ”Așa prevede legea, deși nu este un lucru normal. Am avut discuții inclusiv cu parlamentarii de Neamț în speranța că aceștia vor face demersuri să se modifice legislația. Nu este normal ca noi să plătim autorizații când ei se folosesc de terenul nostru, dat în folosința lor gratuită. Legislația românească și parlamentarii noștri au permis acest lucru. Adică eu trebuie să plătesc autorizație, pentru terenul meu, care este în continuarea terenului meu pe care trec rețelele lor. Chiar nu e normal și ar trebui schimbată legea”, spunea atunci primarul Ștefan.

La mai puțin de o lună de la declarațiile sale, la București, s-a schimbat legea. Premierul Victor Ponta a îmbrățișat ideea mai ales după discuțiile cu FMI și urmează s-o certifice odată cu bugetul pe 2014. Se păstrează încă multe necunoscute, chiar dacă Taxa Pinalti-Ponta va deveni o certitudine. De exemplu, nu există o evidență clară a construcțiilor speciale la nivel de localități. După cum anunța ministrul Finanțelor, datele vor fi culese, centralizate și abia pe la finele lunii mai 2014 dacă vor fi definitivate. Oricum, estimările vorbesc de 450-500 milioane de lei anual la bugetul de stat.

Aici intervine o altă necunoscută: dacă banii vor merge la bugetul național.

”Pe cale logică, acest tip de impozitare ar trebui să aducă un venit și la bugetul local. Noi am încercat să intervenim în acest sens, dar nu prea am avut sorți de izbândă. Dacă vă gândiți că aceste construcții speciale – gen conducte de gaz, de exemplu -, scot din circuit suprafețe întregi de teren din domeniul public… În fine, așteptăm actul normativ și să vedem ce reglementări va aduce. Oricum, colegii mei au de gând să abordeze acest subiect la întâlnirea Ligii Aleșilor Locali ai PSD”, a spus viceprimarul Aurelia Simionică, prezentă și ea la București.

”Știți că orice primar trage foc la oala lui, cum se spune în popor. Sigur că am vrea ca aceste impozite să vină la bugetul comunelor. Așteptăm noile reglementări”, a declarat și Iuliu Savin, primarul de Ghindăoani.

Dana OSTAHIE

Irina CĂLIN

1 COMENTARIU

  1. Dar ce este normal in tara asta ? In timp ce politicienii(hotii) aduna averi , populatia saraceste din ce in ce mai tare. Nu ajung banii pt 500 de parlamentari ? Taxam populatia asta proasta care munceste. O mana de escroci care s-au unit in “clase politice” au jefuit o tara intreaga. Nu prea a mai ramas de furat si atunci mai este o ultima varianta: marirea impozitelor la popor !

Comments are closed.