O dezbatere pe teme de segregare şcolară (derulată joi, 28 aprilie, la CJ Neamţ) a stârnit vii dispute între reprezentanții ISJ Neamţ și cei ai Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO). CADO, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), a lansat, în aprilie 2015, proiectul ”Școală pentru toți copiii!”, care a urmărit monitorizarea, prevenirea și combaterea segregării în educație. Raportul de monitorizare, prezentat de Ana Ciutu, coordonator de comunicare al CADO, a adus discordia în sală.
„Dintre localitățile monitorizate (12 localități din 24) a fost identificată cel puțin o unitate școlară în care se manifestă o formă de segregare școlară, în 16 unități școlare fiind identificată cel puțin o formă de segregare școlară. În Neamț, au fost identificate două școli cu risc de segregare la nivelul întregii unități școlare, 8 școli cu risc de segregare pe clădiri, 11 școli cu risc de segregare pe clase și o școală cu risc de segregare pe bănci”, a spus Ana Ciutu.
Costică Alexe, inspector pentru Minorități în cadrul ISJ Neamț, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la prezentarea unor rezultate din sondaj, considerând că statisticile nu arată realitatea din teren. Un exemplu a fost Școala Războieni, unde sondajul indică o formă de segregare școlară, dar în realitate nu există niciun elev de etnie romă declarat.
Nemulțumit de modul în care a decurs această monitorizare s-a arătat și prof. Viorel Stan, şeful ISJ Neamţ: „Nu am văzut chestionarele folosite, dar cred că trebuia specificat acolo că ne adresăm numai populației de etnie romă, care se declară romi. Că există o anume percepție a comunității despre romi, asta este altceva. Nu aș vrea să apară de aici ideea că în Neamț există o segregare conștientă. Sunt, efectiv, particularități pe zone și nu ne punem cenușă în cap. Este o realitate și de aceea încercăm tocmai acest lucru, de a desființa acest concept de segregare”.
Deși nu au știut să ofere explicații clare pentru rezultatele sondajelor, cei care au prezentat datele statistice au spus că intenția lor a fost de a trage un semnal de alarmă și de a aduce cât mai aproape datele, să afle întrebările responsabililor din educație și să le transmită la București. (M.T.)