Fără o infuzie masivă de fonduri guvernamentale în zona judeţului Vaslui, prin realizarea unei infrastructuri rutiere şi aducerea de investitori străini în zonă, judeţul riscă să dispară din România, în următorii ani. Este concluzia la care au ajuns reprezentantii mediului de afaceri, după o analiză a cifrelor din ultimii ani.
“Vrem investiţii în Vaslui şi în regiunea Nord Est 1 la nivelul celorlalte regiuni din ţară. Acum, suntem în situaţia în care în zona de Nord-Est avem doar 10-15% din totalul investitiilor din Transilvania, de exemplu, ceea ce este un important semnal de alarmă, că aşa nu se mai poate”, spune Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui.
La rândul său, Ovidiu Copacinschi, preşedinte al patronatului IMM din judeţ si vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, susţine că este nevoie de investiţii urgente de peste 1 miliard de euro, dar şi declararea acestei zone drept zonă defavorizată a UE.
Numai în ultimul an, conform statisticilor Camerei de Comerţ, 565 de firme şi-au închis porţile, în timp ce alte câteva sute au intrat în insolvenţă, fiind la un pas de faliment. Pentru că infrastructura rutieră din zona Moldovei este destul de precară, firmele care vin aici aplică preţuri la produsele comercializate cu aproape 30% mai mari faţă de judeţele din Vest, spune preşedintele CCIA. Este nevoie, susţine acesta, de realizarea unui coridor de transport performant, care să lege Bucureştiul de vama Albiţa, deşi guvernanţii par să nu aibă în vedere în următorii zece construcţia unei autostrăzi sau a unui drum expres spre cea mai mare vamă din estul UE.
“Este nevoie de această autostradă, care să lege Chişinăul de restul Uniunii Europene. Vasluiul, ca judeţ, în condiţiile economice vitrege ale zonei, are nevoie de investiţii masive în următorii patru-cinci ani, fie că este vorba de infrastructură rutieră, de reţele de apă-canalizare, de investiţii private. Criza economică nu s-a terminat şi judeţul Vaslui este foarte afectat de această criză. Oamenii de afaceri de aici sunt nemulţumiţi de taxele şi impozitele la buget, care sunt împovorătoare. România nu este stat de rangul doi sau trei în Uniunea Europeană, trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi celelalte state din spaţiul UE. Nu mai trebuie să stăm cu capul plecat”, mai spune Constantin.
În contextul deschiderii judetului Vaslui către Republica Moldova, a mai menţionat şeful CCIA, în această săptămână, o delegaţie de oameni de afaceri din judeţul Vaslui va merge la Chişinău, pentru a participa la târgul “Fabricat în Moldova”, delegaţia vasluiană fiind o prezenţă constantă în Moldova, la acest târg, în ultimii patru-cinci ani.
Preşedintele patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Vaslui, Ovidiu Copacinschi, spune că situaţia economică a firmelor din zona Vaslui, în mod special, este critică. Asta, în condiţiile în care 47% dintre microîntreprinderi sunt afectate de criza economică şi ameninţate cu falimentul.
“Am făcut analize economice la nivelul judeţului Vaslui, care au demonstrat capacitatea redusă a firmelor de a oferi locuri de muncă, o activitate economică slab dezvoltată şi nivelul redus al investiţiilor străine în zonă”, explică Ovidiu Copacinschi.
Conform acestuia, este nevoie de declararea judeţului ca zonă defavorizată în cadrul Uniunii Europene, declararea zonei Huşi-Albiţa ca zonă de liber-schimb, dar şi investiţii guvernamentale de 1 miliard de euro, în următorii cinci ani. Dacă s-ar aplica aceste măsuri, mai spune Copacinschi, în câţiva ani judetul Vaslui ar ajunge la media de dezvoltare a celorlalte judeţe din România şi ar scăpa de titulatura de “cea mai săracă zonă a Europei”.
Preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomnitei, cere conducerii PNL să nu semneze un acord politic privind infrastructura de transport a României, pentru următorii zece ani, dacă acesta nu va include realizarea, cu prioritate, a tronsonului de autostradă Târgu Neamţ – Târgu Mureş.
“Cer tuturor parlamentarilor din regiunea Moldovei să nu voteze Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind aprobarea MasterPlanului General de Transport al României, în forma actuală, care nu include o autostradă care să traverseze Carpaţii Orientali”, a afirmat Cristian Adomniţei.
Şeful CJ de la Iaşi a subliniat că “realizarea unei autostrăzi care să traverseze Carpaţii este condiţia obligatorie pentru a scoate Moldova din izolare şi sărăcie”.
“Problema majoră a autostrăzii Moldova-Transilvania nu este segmentul Ungheni-Iaşi-Târgu-Neamţ. Problema majoră, de secole, este traversarea Carpaţilor Orientali dinspre Europa. Realizarea unei autostrăzi care să traverseze Carpaţii este condiţia obligatorie pentru a scoate Moldova din izolare şi sărăcie”, a afirmat Adomniţei.
În viziunea sa, decizia Guvernului Ponta ca Moldova, prin Masterplanul General de Transport (MPGT), să nu aibă o autostradă, care să o lege de Transilvania şi de Europa, arată dispreţul Executivului faţă de regiunea Nord-Est.
Despre acelaşi subiect, aici: https://zch.ro/iasi-rus-si-autostrada-explicat-lui-adomnitei-daca-tot-nu-inteles/
