Un nene den pesedeu, tot șăf dar mai mic se roagă să face regionalizarea mai repede că dorințăle sale de șăfire în partid o fost înfrânate de șăfii mai mari de la capitalie. După ce o dat-o în fasole cu foncția dă prefect, omu nostru s-o trezit fleașcă de incompatibil pă motive de biznisuri, fapt care l-o pus cu genunchii pe nuci și pe un nene senator, care îi ținuse hangu. Acuma, din ce știm noi, șăfu mare i-o zis halt la foncțiile governamentoase, cel mult să se afirme local, dar omului nu-i convine, așa că de asta se roagă cu abitir să treacă odată legea, poate prinde ceva de regiune superior. Cumătru zice, că dacă vrea ceva de soi la reghiune ar trebui să facă drumuri mai dese la dom premare Gigi de la Iași, care deja se dă voievod dă Moldova și face ploile ca să se pună pe bune cu o seamă dă vecini, mai cu seamă cu cei din vest, că mâine poimâine se pornește vreo autostradă și musai trebe să treacă pe unde trebe.

 Povesteam mai anu trecut de un mare om de la noi, care s-o trezit pe nepusă masă cu mașcații la ferești, de i-o umflat oarece obecte de patrimoniu pe care le-o dus la muzeu. Și la muzeu ele ar fi trebuit studiate, întoarse pe față și pă dos să se vază cine le-o făcut, și temai cu seamă să fie în siguranție, să nu pățească omu cum o pățit olandejii cu tablourile. Acuma, problema este cine să le studieze, că esperții este rari la vedere și nici nu se au la pipote unii cu alții, așa că omu nostru o făcut ce trebuia și o să ducă odoarele la capitală, unde-s buluc de experți dedați cu iconăreturi și obecte vechi, în traducere liberă, nu se complică ei cu acareturi de la Chiatra și o să i le deie omului să le puie din nou la reședință. Parol, dar asta, da, mișcare deșteaptă.

 Un șpionete palmat la șădința ăstora de la trolee ne-o transmis pă firul scurt o poveste după care în toată sădințăraia nu s-o pomenit defel despre scandalul traseelor, ba mai mult, cel ce-o făcut năzbâtia n-o fost văzut la cearcăn pe acolo. Ăsta den mijloc zice că poate o învățat poziția struțului, că prea e pusă cu mâna toată silenția asta, dar pe de altă parte ne gândim că nu e cea mai bună soluție, că nu să poate ca să nu se anunțe vreo măsură cât de cât. Acuma, e drept că dacă apare o problemă de dereanj ca asta, mai cu seamă dacă e lume bună implicată, se face corp comun, că în timp toată lumea o să fie mulțămită și o să fie și apă la păpușoi, cu condiția ca să nu face valuri. La rigoare, putem afirma că la noi începe să se breveteze apa de gură cu gust de usturoi și damf de trandafiri. Aferim!