0:00

„Romanul Revoluţiei române”, lansat ieri la Humanitas, ZCH NEWS - sursa ta de informații

* „Un roman care va rămâne în istoria literaturii chiar şi după următoarea revoluţie din România” (Emil Nicolae)

Ieri, la exact 25 de ani de la începutul Revoluţiei Române şi la Piatra Neamţ, la Librăria Humanitas a fost lansat romanul „Laika”, carte catalogată de foarte mulţi critici literari a fi „romanul revoluţiei române”. Câţiva dintre cititorii fideli ai autorului, împreună cu scriitorii Emil Nicolae şi Adrian G. Romila, au sărbătorit evenimentul de acum 25 de ani în prezenţa celui care, de câţiva ani, a devenit prozatorul numărul unu în Neamţ şi unul important din literatura română contemporană, prin cele din urmă două romane ale sale, „Urma” şi „Laika”.

„Asta nu e o lansare de carte – şi-a început alocuţiunea sa criticul Adrian G. Romila. Romanul Laika a avut un parcurs pe care orşice autor şi l-ar dori. Un parcurs media, cu lansări în câteva oraşe importante din ţară – aşa se fac treburile serioase – însă ocazia pentru care suntem aici este acest cârlig, această legătură între ce s-a întâmplat acum 25 de ani şi ce se întâmplă în acest roman. De la romanul Urma încoace, Adrian Alui Gheorghe şi-a asumat un anume stil de a trata istoria: e vorba de instrumentele parabolei, instrumentele absurdului şi, desigur, cu consecinţele comice ale acestora. Adrian şi-a asumat acest pariu riscant de a demitiza, de a rediscuta evenimentele din marea istorie cu instrumentele literaturii. În Laika avem de a face cu un sanatoriu, cu un spital de boli nervoase, un spital de nebuni, numit în roman Glod, care nu este altceva decât o punere în ecuaţie a României de atunci. Un spital în care sunt adunaţi tot felul de politruci genialoizi, tot felul de marginali care nu şi-au găsit locul în societatea aşa-zis normală. Totuşi, în 1989, şi în spital, precum în toată România, Revoluţia respectă acelaşi scenariu de care a a vut parte şi Revoluţia română, printr-o nebuloasă politică. Exact ce se petrece în istoria mare se petrece şi în istoria mică din romanul lui Adrian”.

„Avem de a face cu o carte foarte bună, un roman care, cred eu, va rămâne în istoria literaturii chiar şi după următoarea revoluţie din România” – a precizat în finalul discursului său şi scriitorul Emil Nicolae.

„De 25 de ani ne tot întrebăm ce a fost în acea perioadă, dacă ne putem explica un sistem, cel din care noi ne-am eliberat. Înnebuneşti dacă te apuci să descifrezi tot ce a susţinut acel sistem în viaţă, în societatea românească, de aceea am considerat că prin ficţiune putem simplifica tot ce am trăit noi atunci. Şi am propus în cartea aceasta câteva lucruri care, zic eu, duc spre exorcizarea acelei perioade prin râs. Pentru că asta propun, o privire comică, umoristică, a acelei perioade, dar toate în sfera literaturii şi a artei” – a precizat autorul cărţii, care, în final, a acordat autografe pe cartea sa celor prezenţi.

“O ficţiune mai autentică decât realitatea”

Laika ar putea fi mult aşteptatul roman al Revoluţiei române, tragic şi comic deopotrivă. Scris cu nerv şi umor. Totul curge atât de firesc în poveste, încât ai senzaţia ca te-ai întors în timp şi râzi de propriile naivităţi, de entuziasmul cu care ai intrat în cursa istoriei. Subiectul e provocator: cum s-a desfăşurat revoluţia română la un „aşezământ” de boli nervoase. Cine ciştigă? Cum evoluează mica societate cu bolnavi sadea şi bolnavi inchipuiţi? Hohotul de râs, cu care te desparţi de trecut, pare a fi răspunsul cel mai sănătos. E o carte ca o terapie. Iată ce scriau scriitorii şi criticii literari despre romanul lui Adrian Alui Gheorghe:

„Punând istoria să se desfăşoare într-un ospiciu, Adrian Alui Gheorghe creează în romanul Laika o ficţiune care este mai autentică decât realitatea. Şi, în acelaşi timp, ne predă o lecţie despre cât de subtire a fost, în istoria noastră recentă, linia de demarcaţie dintre normalitate şi absurd. Un roman excepţional, care se citeşte cu sufletul la gură de la primul la ultimul rând şi nu lasă pe nimeni indiferent” – scrie Răzvan Voncu.

„Pentru imaginaţia sa debordantă, Adrian Alui Gheorghe a găsit cadrul ideal, un sanatoriu de glumeţi adevăraţi sau de conjunctură, în care evoluează istoria noastră recentă. Parodierea în timp real a parodiei de revoluţie română e o găselniţă genială. Compoziţional e perfect, ceea ce contează, de fapt, cel mai mult la un roman” – notează şi Dumitru Augustin Doman.

Lansarea de la Humanitas a fost un mod inedit, original, inspirat, de a sărbători Revoluţia Română de acum un sfert de veac şi a comemora pe cei care au făcut-o cu preţul vieţii lor.

Nicolae SAVA

Adrian Alui Gheorghe s-a născut la 6 iulie 1958, în Grumăzeşti, jud. Neamţ. Absolvent al facultăţii de filologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea Limba română-Limba latină; Doctor în Filologie din anul 2004 cu teza “Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi); Meritul Cultural în grad de Ofiţer, grad A, în anul 2010; Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ din anul 2005. Volume (selectiv): Ceremonii insidioase (1985); Poeme în alb-negru (1987); Intimitatea absenţei (1992); Cântece de îngropat pe cei vii (1993); Fratele meu, străinul (1995); Titanic şvaiţer. Momente şi schiţe (1997); Supravieţuitorul şi alte poeme (1997); Complicitate (1998); Goliath – proză scurtă (1999); Îngerul căzut (2001); Bătrânul şi Marta, un romanţ şi câteva povestiri (2002); România pe înţelesul tuturor (2003); Gloria milei (2003); Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei? (2004); Podul (teatru, 2004); Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului (eseu, 2004); Bătrânul şi Marta, ediţia a II-a (2005); Părintele Iustin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate (2005); Poezii alese (2006); Cu părintele Iustin Pârvu despre moarte, jertfă şi iubire (2006); Părintele Iustin Pârvu: daruri duhovniceşti (2007); Părintele Iustin Pârvu: o misiune românească şi creştină (2008); O dramă la vânătoare. Antologie de poezie, (2008); Frig, roman epistolar, în colaborare cu Aurel Dumitraşcu (2008); Iadul etic, iadul estetic (2008); Paznicul ploii (2010), Cucuta (antologie, 2011), Contribuţii la estetica umbrei (2012), Urma, roman, (2013). Traduceri în limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.

Articolul precedentDORINEL URSĂRESCU – „abuzat” din nou de DNA
Articolul următor25 de ani de la REVOLUŢIE