Zilele trecute s-au împlinit 112 ani de la naşterea primului preşedinte comunist al României. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut la 8 noiembrie 1901, la Bârlad, într-o familie de muncitori. S-a calificat în meseria de electrician, iar apoi a lucrat la CFR. În 1930 a intrat în rândurile PCR. Este arestat între martie 1933 şi august 1944, devenind lider al facțiunii din închisori a partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică facțiunea moscovită). Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în Lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-și cea mai mare parte a detenției. Închis în aceeași celulă cu Ceauşescu, devine mentorul politic al acestuia din urmă. Regimul Dej se caracterizează prin lupta pentru epurarea politică în interiorul partidului și eliminarea adversarilor, epurare care a cunoscut trei etape: prima începe în 1945 prin lichidarea lui Ştefan Foriş și atinge punctul culminant în 1948 prin arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu; a doua etapă a epurării i-a vizat pe Ana Pauker, Vasile Luca; a treia etapă debutează în iunie 1957, an în care sunt anihilaţi Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu. Gheorghe Gheorghiu Dej moare în reşedinţa sa din bd. Aviatorilor. Pentru apropiaţii lui este un deznodămînt asteptat. Boala fatală s-a declanşat cu puţine luni în urmă. Au fost chemaţi cei mai buni medici din ţară să-şi spună cuvîntul. S-a făcut o încercare cu medici aduşi de la Paris. Acelaşi verdict – prea tîrziu. Era vorba de un cancer galopant. Vestea a dat naştere la nenumărate speculaţii. Mulţi au văzut în această moarte subită mâna Moscovei. Kremlinul căuta un înlocuitor pentru Dej ca să scape de un vasal indisciplinat. Intrigile înlocuirii lui Hruşciov cu Brejnev (octombrie 1964) îi ţinuse pe sovietici ocupaţi. În ianuarie, Dej participase la Varşovia la o întrunire cu şefii statelor comuniste din Europa. S-a spus că fusese iradiat iar cancerul lui galopant îşi avea aici cauza. Altă versiune susţine că iradierea lui Dej a început mai devreme. O piatră misterioasă primită cadou care se afla pe biroul lui Dej, era o bucată de uraniu. Era expus câteva ore pe zi iradierii. Mai mulţi colaboratori ai lui Dej au murit de cancer în perioada următoare. Alţii, deşi îl vizitau zilnic, nu au avut de suferit. O altă versiune susţine că boala fatală s-a declanşat mai devreme cu un an, dar cei rămaşi fideli Moscovei din anturajul lui nu au luat măsurile necesare pentru a-l îngriji. Dar toată povestea a început la 19 martie 1965 la moartea lui Dej, cînd Moscova l-a susţinut pe Ceauşescu să preia puterea. În vreme ce populaţia se hrănea cu zvonuri şi temeri, în culise, se disputa succesiunea lui Dej. Cine erau actorii: Gheorghe Apostol, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Emil Botnăraş, Nicolae Ceauşescu. (N. SAVA)
