ionel miron

Profesorul Ionel Miron s-a născut la 6 iulie 1935, la Ivăneşti, Vaslui, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale Iaşi (în 1957), cu doctorat în 1973, a lucrat la Staţiunea Pângăraţi, la  „Stejarul”, apoi, între 1982-1993, cercetător principal  la Staţiune 1 CAS Potoci, Neamţ, a fost profesor la Universitatea din Iaşi şi la Universitatea Paris 7 (1995-1996), are studii de specializare în străinătate, este membru al mai multor societăţi ştiinţifice, este autor al mai multor studii şi invenţii. Comprimată într-o singură frază, aceasta a fi biografia unui om care şi-a dăruit întrega viaţă limonologiei – ştiinţă ce se ocupă de studiul apelor, urmărind modul în care aspectele fizice, chimice şi biologice ale acestora influenţează viaţa organismelor acvatice. Dintr-o prezentare înserată pe site-lul Academiei oamenilor de ştiinţă din România, aflăm: Cercetător 1958-1962, Cercetător ştiinţific principal 1962-1972, Cercetător ştiinţific principal III 1972-1990, Cercetător ştiinţific principal 1990-1991, Cercetător ştiinţific principal I din anul 1991. Funcţia actuală: Profesor asociat la Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi. Activitatea de cercetare – Domeniul ştiinţific abordat cuprinde: lucrări faunistice cu abordări taxonomice şi ecologice; lucrări asupra formării faunei lacului Bicaz; lucrări asupra cauzelor care determină modificarea biocenotică în succesiunea ecologică; lucrări pentru fundamentarea ecologică a acvaculturii. Brevete de invenţii naţionale: coautor la 12 invenţii, dintre care amintim: 2006 – „Vivieră pentru stimularea ritmului de creştere a peştilor în lacuri şi în mediul marin”; 2006 – ”Instalaţie pentru colectarea planctonulu”; 2001 – “Metodă pentru creşterea midiilor şi instalaţie pentru aplicarea metodei”; 1988 – ”Instalaţie pentru creşterea intensivă a peştilor”; 1983 – ”Procedeu de creştere a alevinilor de păstrăv”; 1981 – ”Procedeu şi instalaţie pentru stimularea ritmului de creştere a puietului de salmonide în lacurile de acumulare”; 1975 – ”Instalaţie pentru predezvoltarea puietului de salmonide”; 1972 – ”Procedeu şi instalaţie pentru incubarea icrelor de salmonide”; 1972 – ”Batiscaf pentru cercetări şi lucrări subacvatice. Cărţi publicate: monografia “Lacul de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz”, 1983; “Ecosisteme din România”, 1979; Premii: a obţinut 11 medalii la saloanele de inventică: Medalia de Aur la Eureka, 2004, Belgia, Bruxelles şi Medalia de Argint, 2002, Elveţia, Geneva pentru invenţia „Methode et installation pour l’elevage des moules”; Medalia de Aur pentru invenţia „Methode pour l’activation du taux de croissance des poissons dans les milieux marins”, 2003, Elveţia, Geneva; premiul CNSPI Franţa pentru invenţia intitulată “Metodă pentru stimularea ritmului de creştere a peştilor în mediu lacustru şi marin”, 2003, Franţa, Paris; Medalia Silver Genius – Europe pentru invenţia „Equipment for the plankton collecting”, 2004, Ungaria, Budapesta, Medalia de Bronz, Germania, Nürnberg, 1993; Diplomă de Excelenţă, Eureka 2004, Belgia, Bruxelles pentru invenţia „Une methode pour l’elevage des moules et l’instalation pour l’application de la methode”. Este membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România, Societatea Română de Ecologie, membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Vicepreşedinte şi membru fondator al Societăţii Române de Limonologie.

Articolul precedentTestamentul politic al lui Mihai Eminescu (V)
Articolul următorCuliţă Tărâţă – un an de preşedinţie la CJ Neamţ