Horia Hulubei s-a născut la 1 noiembrie 1896, la Roman (d. 22 noiembrie 1972, Bucureşti). A fost fizician, profesor, membru titular al Academiei Române. Horia Hulubei este savantul care, în prima jumătate a secolului trecut, a creat şcoala de fizicieni atomişti din România. Frecventează şcoala primară şi gimnazială la Roman, cursurile Liceului Internat din Iaşi, numele său fiind înscris pe tabela de onoare a acestei şcoli. Studiile superioare, începute la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi, sunt întrerupte de intrarea României în primul război mondial, în care luptă ca infanterist şi aviator, fiind rănit şi decorat. După război îşi reia studiile, în 1926 obţinând licenţa în ştiinţe fizico-chimice.
După absolvirea facultăţii pleacă la Paris cu o bursă de stat, desfăşurând o bogată activitate de cercetare, sub coordonarea profesorului Jean Perrin de la Universitatea Sorbona. În 1933 şi-a luat doctoratul cu o teză privitoare la “Efectul Comptom Multiplu”, studiile sale fiind apreciate de Maria Skłodovska-Curie. Ajunge director de cercetări la Universitatea din Paris, fiind în contact cu marii titani ai ştiinţei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. În perioada 1927-1938, Horia Hulubei activează alternativ în ţară, la Universitatea din Iaşi, şi la Paris.
Înfiinţează, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, primul Laborator de structura materiei din România. S-a distins prin importante descoperiri ştiinţifice, obţinând, primul în lume, spectre de raze X la gaze. Iniţiază cercetări care conduc la primele rezultate privind descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al elementelor, cu numărul de ordine 87. A dorit să-l numească “Moldavium”. Studiile au fost continuate şi de către fizicienii francezi şi acum figurează sub numele de “Franciu”. În 1939 se întoarce definitiv în ţară, iar în 1940 a fost numit profesor plin la Catedra de Structura materiei de la Universitatea din Bucureşti, instituţie unde a fost rector în perioada 1941-1944.
A fost primul director al Institutului de Fizică al Academiei, pe care-l conduce până în 1968, când trece la conducerea Institutului de Fizică Atomică, nou creat. Hulubei a avut un rol decisiv în punerea în funcţiune a unui reactor nuclear (al doilea din Estul Europei) şi a unui ciclotron. Cu o remarcabilă activitate internaţională, Horia Hulubei, a fost principalul organizator al celebrului “Palat al Descoperirilor” de la Paris (1937). A fost vicepreşedinte al Consiliului Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (Viena) şi membru Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna. Savantul roman are contribuţii importante, recunoscute în lumea ştiinţifică, în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, în studiul reacţiilor nucleare. În 1937 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, din 1955 devenind membru titular al acesteia. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din New York, al Societăţilor de Fizică din SUA, Elveţia, Franţa, Germania. În 1958 Hulubei a fost inclus în grupul de experţi ONU, care îşi propusese să studieze posibilitatea detectării exploziilor atomice, oriunde ar fi efectuate ele.
