* 31 octombrie 1938 – S-a născut Radu Dănăilă, la Podeni-Bosanci, Suceava, într-o familie de învăţători (mama Venera, n. Negruş, din Tazlău, Neamţ). Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi din Piatra-Neamţ (Colegiul Naţional „Petru-Rareş”). Secretar de şcoală 1956-1964; 1974-1993) şi bibliotecar la Biblioteca Comunală din Tazlău (1964-1974). Membru în colegiul de redacţiei al Revistei „La Tazlău”, (1998-2007). A frecventat şi a citit la Cenaclul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Înainte de 1989, distins cu premii la diferite concursuri de creaţie literară organizate în cadrul Festivalului „Cântarea României”. Membru al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Volume (1993-2009): „Leagănul de vise”; „Umbrele luminii”; „Valenţe ancestrale”; „Spiritualitate şi divin”; „Stropi de cristal”; „Florile inimii”; „Poezii cu formă fixă”; „Omul între pământ şi cer”; „Rondeluri, sonete, glosse”; „Pasărea de pradă”; „Printre raze diafane”; „Printre stele şi luceferi” ş.a.

apostolul

* noiembrie 1934 – În luna noiembrie a apărut revista “Apostolul”, „revistă didactică-literară pentru învăţământul primar”, care, conform notei de pe coperta a II-a, „apare o dată pe lună sub îngrijirea unui cerc de colaborare” (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei). „Abonamentul 60 lei, anual, plătibil în 2 rate. Abonament de susţinere 200 lei anual. Redacţia şi administraţia: C. Luchian, Revizoratul Şcolar Piatra-N.” Materialele incluse în revistă, în cei peste 9 ani de existenţă oferă cititorului de astăzi o imagine cuprinzătoare a activităţilor cadrelor didactice de la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XX-lea, orientările politice ale vremii, apariţia unor lucrări de referinţă pentru uz didactic, dar şi titluri importante din literatura interbelică. Mai mult, prin susţinerea financiară a revistei de către personalul didactic din şcoli, se demonstrează spiritul de solidaritate manifestat de oamenii şcolii şi interesul acestora pentru progresul societăţii româneşti prin intermediul actului cultural. Seria nouă a apărut din iniţiativa profesorilor Dumitriţa Vasilca, Florin Florescu şi Mircea Zaharia, ziarist, în martie 1999, având înscris pe frontispiciu subtitlul Revista cadrelor didactice din judeţul Neamţ şi continuă să apară lunar şi în prezent.

* 1 noiembrie 1860 – S-a născut Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ). După Şcoala Domnească din oraşul natal Piatra-Neamţ, urmează Gimnaziul Clasic (astăzi, colegiul Naţional „Petru Rareş”. Din motive materiale, nu urmează cursuri superioare, dar susţine examene de specializare la Facultatea de Drept din Iaşi. A fost funcţionar la Curtea de Apel din Galaţi (practicant, grefier şi prim-grefier). Va demisiona şi, din 1902, revine la Piatra-Neamţ. Aici va practica profesia de avocat apărător, în Baroul Avocaţilor. A fost consilier, ajutor de primar, primar al oraşului Piatra-Neamţ (1914-1918), timp în care a contribuit la terminarea bdului. Emil Costinescu (astăzi, bd. Republicii), la repararea unor străzi, construirea de trotuare şi a uzinei de apă. A înfiinţat cantine pentru refugiaţi (1916-1918). I-a cunoscut pe I.L. Caragiale, George Panu, V.G. Morţun, Constantin Istrati. Mihai Kogălniceanu, I.I.C. Brătianu, Alexandru Averescu, cu care a întreţinut strânse legături sau însoţindu-i pe Muntele Ceahlău. A făcut parte din Comitetul de conducere a Revistei „Apostolul” (de la nr. 13/1. 12. 1935). A colaborat la publicaţiile locale: „Avântul”, „Îndreptarea”, „Reformatorul” ş. a. Scrieri: „George Panu la Durău”, 1914; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”, 1936.

tomsa3

* 3 noiembrie 1939 – S-a născut criticul literar Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti (azi, Bârgăoani), Neamţ. Şcoala Medie Nr. 1, Piatra-Neamţ (Colegiul Naţional „Petru-Rareş”), Institutul Pedagogic de Învăţători de 2 ani (1960) şi Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi (1970). Cariera didactică: învăţător, institutor şi profesor gradul I (Calu-Iapa, azi Piatra Şoimului; Şcoala Nr. 1 şi Grupul Şcolar „Gheorghe Cartianu”, azi Colegiul Tehnic, din Piatra-Neamţ). Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ (1969/1970), inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ (1970/1983), contribuind la iniţierea şi organizarea primelor ediţii ale unor manifestări care s-au perpetuat până astăzi în Neamţ: „Sadoveniana” şi „Salonul de carte «Libris»”, la editarea monografiei „Pedrodava 2000. Tradiţie şi continuitate” (colab. Gheorghe Bunghez şi Marcel Dragotescu) şi a numărului unic, seria nouă, a Revistei „Petrodava culturală” (1980). Colaborări: „Albina”, „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta” „Ceahlăul”, ”La Tazlău”, „Monitorul literar şi artistic”, „Realitatea”, „Ţara Hangului” ş. a., Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ambele, ale Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”; membru colectivele de redacţie ale revistelor „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi publicate: „Petrodava 2000. Tradiţie şi continuitate” (în colab.), 1980; „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori I-IV”, 2002-2006; „Lucian Strochi sau Ieşirea din cuvânt. Eseu monografic”, 2003; „Cristian Livescu sau Viaţa interioară secretă a imaginii, Eseu monografic”, 2005; „Revista «Apostolul». Bibliografie”, 2008 (DVD/2009); „Costache Andone în competiţie cu viaţa. Eseu monografic” (în colab), 2009; „Contemporan cu ei. Fişe de dicţionar. Scriitori”, 2009; „Un dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ”, 2014.

* 3 noiembrie 1959 – S-a născut Silviu Bejan, la Bacău. A absolvit Academia de Arte “George Enescu” din Iaşi, 1990-2000. A fost profesor de sculptură şi desen la Liceul de Artă din Piatra Neamţ. În prezent, profesor de modelaj la Academia de Arte din Van-Couver – Canada. În anul 2003, a obţinut Premiul al III-lea Concursul Naţional de Portret, Canada.

* 5 noiembrie 1863 – S-a născut Ana Conta-Kernbach, la Târgu-Neamţ, în familia Mărioarei şi a preotului Grigore Conta (d. 1921, Iaşi). Şcoala primară, studiile secundare (Institutul Humpel, 1883) şi Facultatea de Litere şi Filozofie (unde are profesori pe A.D. Xenopol, C. Dumitresu-Iaşi, C. Leonardescu) le-a urmat în Iaşi. Şcoala Normală Superioară din Paris, de unde se întoarce ca profesoară de istorie la Institutul Humpel şi apoi de psihologie şi logică la Externatul Secundar de Fete din Iaşi, post pe care îl ocupă în urma unui concurs (20.10.1885). În 1891, s-a căsătorit cu Gh. Kernbach (jurnalistul şi poetul Gheorghe din Moldova) şi începe să publice la „Convorbiri literare”. După 2 ani, în 1993, pleacă pe cont propriu să studieze cursurile de filozofie, pedagogie şi istorie a artelor plastice la Sorbona şi College de France. Îşi ia licenţa în filosofie cu „magna cum laude”. În 1895 se încadrează la Şcoala Normală de Fete din Iaşi, unde predă pedagogia şi psihologia. A fost directoare a Şcolii de Aplicaţii, apoi inspector general în Ministerul Instrucţiunii Publice. Autoare a numeroase manuale şi cărţi de pedagogie, a unor volume de poezie, aforisme, note de călătorie. A reprezentat şcoala românească la diverse congrese internaţionale de pedagogie şi igienă şcolară (Petersburg, Nürnberg, Geneva, Bruxelles). A murit în anul 1921, la masa de lucru, în timp ce traducea din versiunea franceză a lucrării fratelui său Vasile Conta, „Teoria fatalismului”. Cărţi: „Pulberi;” „Boabe de mărgean”.

* 6 noiembrie 1878 – S-a născut Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17.12.1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. În Neamţ, Antrepriza „Carol Zani” a realizat: clădirea Şcolii Primare din Tarcău, Palatul Administrativ şi Gara (nouă), Biserica Precista, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare din Piatra-Neamţ precum şi numeroase biserici (Grinţieş, Dreptu, Hangu, Cut) şi primării (Ghigoeşti, Dumbrava, Săvineşti, Bicaz).

Articolul precedentSpitalul Județean cere „clemență” pentru acreditare
Articolul următorPERSONALITATEA SĂPTĂMÂNII / Horia Hulubei